Lector în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București, Christian Năsulea predă, într-un mod inovativ și adaptat societății 2.0 în care ne aflăm, cursurile de Economie mondială, Globalism și globalizare, Idei și structuri economice în lumea contemporană, Rolul organizațiilor internaționale în epoca globalizării. Lect. univ. dr. Christian Năsulea a formulat o metodă de predare cu mai multe viteze, care le permite studenților atât perfecționarea, cât și maximizarea potențialului, indiferent de nivelul acestora. În cadrul cursului de Economie mondială, Christian Năsulea folosește diferite instrumente de predare printre care: povești, exemple, simulări și studii de caz ce completează formulele matematice și graficele uzuale. Testarea este una săptămânală, utilizând un sistem de tip clicker (Kahoot) și măsoară atât prezența participativă, cât și retenția conceptelor studiate. Pentru activitatea sa și pentru modul unic în care își desfășoară cursurile, lect. univ. dr. Christian Năsulea a obținut, în cadrul primei gale a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai inovatoare metodă de predare.

Despre provocările și mizele care stau în spatele inovării procesului didactic din Universitatea din București ne va vorbi, pe larg, chiar lect. univ. dr. Christian Năsulea.

Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?

Christian Năsulea: Doamna Decan Florentina Nițu mi-a cerut câteva informații despre metodele folosite la cursul de Economie Mondială de la anul I și a trimis propunerea mai departe către echipa care s-a ocupat de Premiile Senatului. A fost o surpriză foarte plăcută pentru mine să aflu de nominalizare. Faptul că Decanul facultății noastre apreciază activitatea pe care o desfășor este un factor motivator important.

R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

C.N.: Am ales cariera aceasta pentru că am convingerea că educația este foarte importantă pentru viitor. Din acest motiv, am încercat mereu să găsesc cel mai bun mod de a interacționa cu studenții pentru a îi echipa cât mai bine cu aptitudini și cunoștințe utile pentru carierele lor viitoare. Acest premiu reprezintă pentru mine recunoașterea acestor eforturi și o sursă importantă de motivație pentru a continua să îmbunătățesc metodele folosite și pentru a căuta altele noi în continuare.

De asemenea, acest premiu a trezit interesul multor colegi pentru metoda de evaluare continuă pe care o folosesc. Am avut deja discuții cu colegi, unii chiar de la alte universități, care vor să folosească aceeași metodă sau metode similare pentru a își îmbunătăți rezultatele de predare. Rezultatul extraordinar al acestor discuții, și în mod indirect al premiului, este interesul crescut al cadrelor didactice din mediul universitar pentru creșterea performanțelor și îmbunătățirea metodelor folosite.

R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

C.N.: Unul dintre obiectivele principale pe care Universitatea din București ar trebui să le aibă pe termen mediu și lung este adaptarea activității sale la realitățile în schimbare ale societății și ale pieței muncii. Universitatea ar trebui să pună la dispoziția cadrelor didactice resurse care să permită integrarea mai ușoară a noilor tehnologii și ar trebui să încurajeze tranziția către un sistem de predare care să faciliteze desfășurarea cursurilor în regim e-learning.

În viziunea mea, toate cursurile de la clasă ar trebui înregistrate în format video în așa fel încât să fie disponibile pentru studenții prezenți pentru recapitulare, în felul acesta fiind posibil ca același curs să fie urmat și de alți studenți la distanță. Dacă și temele și proiectele sunt predate exclusiv printr-o platformă electronică și dacă examenele se dau tot pe o platformă electronică, putem avea un sistem integrat eficient care permite fiecărui student să învețe așa cum îi este mai ușor. Tehnologia a avansat atât de mult încât există soluții gratuite sau soluții cu costuri foarte mici care ne-ar putea permite o tranziție rapidă către un astfel de sistem. Genul acesta de abordare este folosit cu succes de mai mulți ani în universități de top din S.U.A., Marea Britanie sau Germania. În afara avantajelor clare pe care le are pentru studenți, cred că acest gen de sistem, deși mai greu de învățat la început, ar ajuta și cadrele didactice să își desfășoare activitatea mai bine.

R.: Ce recomandări aveți pentru viitoarea sesiune a Premiilor Senatului Universității din București?

C.N.:  Impactul primei ediții a fost foarte mare. Cel mai important lucru în acest moment este ca Premiile Senatului să continue. Având un eveniment anual în cadrul căruia să fie recunoscute meritele acelora dintre noi care contribuie la îmbunătățirea rezultatelor universității și a imaginii acesteia, cred că toți vom fi motivați să facem mai mult.

R.: Care sunt avantajele folosirii acestor metode și de ce considerați că sunt potrivite pentru mediul academic?

C.N.: Ca să răspund mă voi concentra pe două componente ale sistemului de predare și notare pe care îl folosesc la anul I. Studenții își încarcă toate temele pe Google Classroom. Acest lucru îmi permite să gestionez ușor un volum mare de teme și să îmi dau seama care e nivelul de înțelegere a conceptelor discutate. În plus, pot compara performanțele grupelor pentru a înțelege care prezentări sau care aplicații au avut mai mult succes. Pot compara grupele între ele sau le pot compara cu grupe din anii trecuți cu care am abordat o formă similară a unei prezentări.

Kahoot este o aplicație extraordinară care permite desfășurarea unor teste grilă în format interactiv cu toți studenții prezenți în sală. Am căutat multă vreme soluții pentru a putea folosi un sistem de tip clicker, ca cele utilizate în universitățile americane, cu studenții mei. Din păcate, toate erau mult prea complexe și mult prea costisitoare. Am fost foarte încântat să descopăr Kahoot.com care este foarte simplu de folosit și este gratuit. Pentru fiecare curs pregătesc un test grilă de 4 întrebări din materia cursului respectiv. La sfârșitul cursului, timp de 5 minute, afișez întrebările cu ajutorul videoproiectorului și studenții aleg răspunsul corect folosind telefoanele mobile. Aplicația afișează apoi un grafic cu răspunsurile corecte și un clasament al studenților care au răspuns corect cel mai repede. Testul este o ocazie foarte bună pentru a verifica dacă studenții au fost atenți la explicații și dacă le-au înțeles, iar prin întrebările alese am ocazia de a insista asupra anumitor concepte cheie.

Ambele componente sunt foarte adecvate mediului academic. Google Classroom permite studenților să țină pasul mai ușor cu materia predată chiar și atunci când lipsesc de la un curs și oferă profesorului o imagine mai bună asupra gradului de asimilare a materiei predate. Având în vedere numerele mari de studenți cu care lucrăm uneori, aceste informații ar fi greu de obținut prin metode tradiționale. Kahoot permite un nivel de interacțiune sporit cu acei studenți care, în mod normal, nu interacționează cu profesorul și motivează întregul auditoriu să fie atent și implicat în activitățile cursului.

R.: Considerați că diversitatea metodelor de predare reprezintă o necesitate în învățământul românesc?

C.N.: Dacă toți am preda la fel nu ne-am putea îmbunătăți niciodată metodele de predare. Este foarte important să lăsăm profesorilor posibilitatea să inoveze și este la fel de important să creăm oportunități pentru schimb de idei și de experiențe în așa fel încât ideile bune să se poată răspândi în cadrul comunității cadrelor didactice.

R.: Având în vedere faptul că mediul universitar actual folosește, în mare parte, metode de predare și evaluare tradiționale, de ce credeți că noile metode nu sunt atât de des utilizate?

C.N.: Metodele noi de predare și evaluare tind să se bazeze pe tehnologie. Barierele în calea adoptării acestor metode sunt astfel generate pe de-o parte de cunoștințele cadrelor didactice în domeniu IT și, pe de altă parte, de nivelul de dotare cu tehnologie al universității. Amândouă sunt probleme care pot fi rezolvate. Foarte mulți profesori din Universitate țin cursuri extraordinare și cred că au capacitatea să se adapteze noilor tehnologii și să le utilizeze cu succes. Deși Universitatea încă suferă din cauza lipsei videoproiectoarelor în unele săli și a altor echipamente, cum ar fi sistemele de videoconferință, utilizate deja pe scară largă în alte țări, cred că am făcut pași importanți în direcția bună în ultimii ani.

Cel mai important este să găsim mijloacele potrivite pentru a motiva cadrele didactice să facă mai mult și să facă mai bine. Dacă reușim să găsim motivația potrivită, profesorii vor face tot ce pot pentru a da o educație cât mai bună studenților lor.

R.: O aplicație precum Kahoot ar putea fi folosită eficient și în mediul preuniversitar?

C.N.:  Kahoot a fost dezvoltat pentru mediul preuniversitar. Este gândit ca un joc pentru că se pornește de la premisa că la vârste mai mici copiii învață mai bine prin joc. Succesul avut utilizând Kahoot cu studenții poate fi interpretat ca dovadă a faptului că vârsta pe care o consideram adecvată pentru joc este subestimată în mod semnificativ.

R.: Care sunt avantajele testărilor săptămânale și cât de bine reflectă progresul sau regresul studenților?

C.N.: Cred că o testare săptămânală a studenților, făcută în adevăratul sens al cuvântului, ar fi excesivă și ar reprezenta o sursă prea mare de stres pentru studenți. Un test rapid la final de curs, utilizând o platformă de tipul Kahoot, permite verificarea gradului de însușire a conceptelor predate în ziua respectivă fără să ofere date comparabile de la o săptămână la alta. Testul permite măsurarea prezenței participative și îmi oferă ocazia de a insista asupra anumitor concepte cheie, crescând astfel șansele ca studenții să își aducă aminte de acestea pe termen lung.

Prezența participativă se referă la studenții care nu au fost prezenți doar fizic, ci și intelectual. Un student poate fi considerat prezent dacă a răspuns corect la jumătate din întrebările testului. În general, construiesc testele în așa fel încât jumătate dintre întrebări să aibă răspunsuri evidente, iar cealaltă jumătate să includă răspunsuri capcană care formează baza pentru discuții de recapitulare și aprofundare.

R.: Vă mulțumim pentru răspunsurile oferite și vă dorim succes în viitoarele proiecte și în activitatea didactică!

Share This