Figuri ilustre

 

Simion C. Mândrescu

(1868-1947)

portret

 

Doctor al Universităţii din Berlin (1903) cu teza Goethes Relativsatz, Simion C. Mândrescu este întemeietorul germanisticii moderne din România. În 1905 se înfiinţează, prin decret regal, Catedra de Limbă Germană la Universitatea din Bucureşti, al cărei titular avea să fie Mândrescu până în 1937. Între 1917-1918, Mândrescu îndeplineşte misiuni diplomatice, implicându-se activ în realizarea Marii Uniri. În semnul recunoştinţei pe care posteritatea i-o poartă pentru meritele sale ştiinţifice şi politice, o stradă din Bucureşti îi poartă azi numele.

 

 


Ion Sân-Giorgiu

(1893-1950)

portret

Absolvent al Universităţii din Leipzig şi doctor al Universităţii din Basel (1918), personalitate pe cât de complexă, pe-atât de controversată politic - a abandonat ideile semănătoriste, pentru a îmbrăţişa începând cu anii '30 militantismul de extremă dreaptă -, Ion Sân-Giorgiu a fost poet, dramaturg, publicist, eseist şi critic literar, dar a excelat şi în activitatea academică. Influenţat în creaţia literară mai ales de expresionişti, Sân-Giorgiu a redactat lucrări ştiinţifice în germană şi română despre Sturm und Drang, Goethe, Eminescu, Georg Kaiser etc.

Publicaţii ştiinţifice: Sebastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang (1922); Istoria dramei şi teatrului german (1926); Schiller (1926); Istoria limbii germane (1927); Între critică şi literatură (1928); Mihail Eminescu şi Goethe (1929); Generaţia nouă lirică germană (1931); Personalitatea lui Goethe (1932); Pagini de critică (1932); Lirica lui Goethe. O antologie românească (1935); Eminescu und der deutsche Geist (1936); Aspecte literare (1938); Neue deutsche Quellen bei Mihail Eminescu (1941). Traduceri din: Goethe, Hasenclever, Wassermann, Welner.

 

 


Jean Livescu

(1906-1996)

portret

Absolvent al Universităţii din Iaşi, decan şi rector tot acolo, doctor al Universităţii din Strassbourg (1942), Jean Livescu s-a mutat în 1955 la Bucureşti, ca titular al Catedrei de Limbă şi Literatură Germană. Între 1959-1963 primeşte primul mandat de Rector al Universităţii din Bucureşti. În 1963 devine ministru adjunct al Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, în această calitate elaborând Legea Învăţământului din 1968. Între 1968-1972 deţine al doilea mandat de Rector. A fost membru corespondent al Academiei Române (din 1965), Preşedintele Comisiei Naţionale UNESCO (1971-1981), Director al Bibliotecii Academiei Române (1975-1980), bursier Humboldt (1939-1942).

A iniţiat ediţia de opere complete Johann Wolfgang Goethe (8 vol., din 1984). Alte volume publicate: Limba germană. Curs practic (3 vol., din 1973, în colaborare); Textsammlung zur deutschen Sprach- und Literaturgeschichte (1962, în colaborare); Anthologie der österreichischen Literatur (2 vol., 1965-68, în colaborare); Antologie a literaturii germane (1972, în colaborare); Dicţionar german-român (1972, 1982, în colaborare).

 


Mihai Isbăşescu

(1915-1998)

 

portret

Absolvent al Universităţii din Bucureşti şi doctor al Universităţii din Tübingen (1939), laureat al "Premiului Tinerilor Germanişti" (1941), al "Medaliei Goethe" (1970; de altfel, primul străin care avea să primească această distincţie) şi al "Medaliei Humboldt" (1985), Mihai Isbăşescu a fost titularul Catedrei de Limbă şi Literatură Germană între 1970-1985. A fost membru corespondent al Institutului Limbii Germane (Mannheim), bursier Humboldt, de asemenea afiliat al unor prestigioase asociaţii profesionale.

Volume publicate: Minne und Liebe. Ein Beitrag zur minnesängerischen Begriffsdeutung und Terminologie (1940); Bildwörterbuch deutsch-rumänisch (1960, în colaborare); Dicţionar român-german (1962, 1963, 1967, în colaborare); Dicţionar german-român (1961, 1966, 1969, în colaborare); Istoria literaturii germane (1968); Eine Welt wird geboren. Auswahl rumänischer Gegenwartsdichtung (antologie, 1974); Walhala şi Thule. Mituri şi legende vechi germanice (2 vol., 1977); Kontrastive Grammatik deutsch-rumänisch (2 vol., 1993, în colaborare). Traduceri din: Schiller, fraţii Schlegel, Jean Paul, Thomas Mann, Kafka, Heym, Dürrenmatt, Böll, Canetti şi mulţi alţii.


 

 

 

Pagină actualizată la 13 Iulie 2015.