Istoricul facultatii

Facultatea de Filosofie este facultate fondatoare a Universităţii din Bucureşti, înfiinţată prin Decretul nr. 756 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Facultatea de Filosofie a contribuit şi contribuie prin profilul şi prin activitatea sa la realizările de ansamblu ale Universităţii din Bucureşti şi ale învăţământului superior din România.

Tradiţia Facultăţii de Filosofie are rădăcini adânci. Astfel, în ultima parte a secolului al XIX-lea, în urma procesului de aşezare şi structurare a procesului de învăţământ din Universitate, predarea filosofiei capătă un contur limpede, după cum se vede şi din Regulamentul Facultăţii de Filosofie şi Litere, promulgat la 20 februarie 1899. Facultatea are dreptul de a acorda licenţă în filosofie şi doctorate. Predarea filosofiei în Universitatea din Bucureşti s-a făcut în mod continuu, chiar în ultima perioadă a regimului comunist. Merită menţionat că autorii Istoriei Universităţii din Bucureşti, publicată în 1977, nu vorbesc despre Facultatea de Filosofie şi Litere de la începuturile Universităţii. Cel mai adesea folosesc expresia „Facultatea de Litere”. Era modul orwellian de a (re)scrie istoria. De asemenea, trebuie amintit că Ioan Zalomit (mai 1871 - aprilie 1885), profesor de Istoria filosofiei, Titu Maiorescu (octombrie 1892 - noiembrie 1897), profesor de filosofie, şi C. Dimitrescu-Iaşi (octombrie 1898 - ianuarie 1911), profesor de filosofie, autorul primei teze de doctorat în estetică (Conceptul de frumos - Leipzig 1877) au figurat printre primii rectori ai Universităţii din Bucureşti.

Rolul Facultăţii de Filosofie în viaţa culturală şi politică a ţării în cei peste 100 de ani de la înfiinţare poate fi ilustrat cu marii profesori care au predat de la catedrele acesteia, Ioan Petrovici, Constantin Rădulescu Motru, Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, Mircea Florian, dar şi de valoarea şi recunoaşterea de care se bucură absolvenţi precum Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran. Astăzi, între profesorii facultăţii noastre pot fi citate numeroase personalităţi, academicieni sau importante prezenţe în viaţa intelectuală a ţării: acad. Gheorge Vlăduţescu, acad. Ion Ianoşi, acad. Vasile Tonoiu, membri corespondenţi ai Academiei Române cum sunt Ilie Pârvu, Mircea Flonta, Alexandru Boboc sau nume de rezonanţă în viaţa intelectuală precum profesorii Sorin Vieru, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu şi alţii. În Facultatea de Filosofie există nu mai puţin de 20  profesori conducători de doctorat, dintre care menţionăm pe Adrian-Paul Iliescu, Valentin Mureşan, Vasile Morar, Mircea Dumitru.

În anul 1948, după reforma comunistă a învăţământului, cadrul în care funcţiona Facultatea de Filosofie a fost modificat. În pofida dificultăţilor uriaşe care au apăsat asupra ei în epoca întinsă până în 1989, în ciuda încercărilor repetate de a fi desfiinţată ori integrată în sistemul învăţământului de partid, în această perioada s-au realizat: menţinerea studierii filosofiei ca disciplină de sine stătătoare, distinctă de ideologie, pregătirea studenţilor la un nivel înalt şi adecvat profesional şi ştiinţific; recunoaşterea pe plan internaţional a valorii activităţii de cercetare prin organizarea unui Congres Internaţional de Logică, Metodologia şi Filosofia ştiinţei (în 1971), poate cea mai importantă manifestare ştiinţifică din Universitate în anii de după al doilea război mondial şi până în 1989.

După 1989 Facultatea de Filosofie a suferit o restructurare profundă. Corpul profesoral s-a înnoit aproape în întregime. Planurile de învăţământ au fost modificate radical. În cadrele legale existente, s-a asigurat o mare flexibilitate a programelor de studiu, studenţii având posibilitatea opţiunii între un număr ridicat de discipline. Pe parcurs, s-au concretizat, în diferite etape, iniţiative care au contribuit la diversificarea ofertei educaţionale, a structurilor de cercetare, a racordării la cerinţele educaţiei într-o lume în continuă transformare, interdependenţă şi globalizare. Între aceste realizări menţionăm dinamica deosebită a facultăţii noastre în oferirea de programe de studii în domenii conexe cum ar fi studiile europene şi relaţiile internaţionale, dreptul comunitar, politicile publice, managementul cultural, managementul cunoaşterii şi altele, în care, de altfel, mulţi dintre profesori au deja o experienţă însemnată.

Astăzi, profesorii şi studenţii noştri sunt prezenţi în mari universităţi din străinătate sau primesc vizita reprezentanţilor unor asemenea prestigioase instituţii, sunt angajaţi în programe de cercetare importante, oferind soluţii şi competenţe în procesul de reformă educaţională, politică, economică şi socială din România. Colaborările cu universităţi din Europa şi Statele Unite, dintre care menţionăm numai colaborarea cu Universităţile din Oxford, Paris (Nanterre), Lyon, Amsterdan, Bochum, Dijon, cu Universitatea Catolică din Bruxelles sau cu Universitatea din Tulsa, SUA, cu care facultatea noastră dezvoltă în permanenţă un fructuos schimb de profesori, sunt dovezi ale unui învăţământ de calitate, a atingerii unor standarde de nivel european şi internaţional.
Facultatea de Filosofie este un vector al modernizării în domeniul educaţiei şi culturii, dar şi al modernizării şi accelerării evoluţiei societăţii româneşti.

 

 

 

 

 

 

 

Pagină actualizată la 13 Iunie 2016.