masterat

Masterate Bologna:

Toate masteratele Facultăţii de Filosofie sunt acreditate ARACIS, în conformitate cu Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Specializări Masterat 2010-2011

Dezvoltare internationala si etica relatiilor internationale

Nu există o definiţie unanim acceptată a dezvoltării internaţionale. În orice caz, dezvoltarea internaţională nu se confundă cu ajutorul internaţional sau extern, deşi ajutorarea internaţională reprezintă o parte importantă a dezvoltării internaţionale. De asemenea, dezvoltarea internaţională nu trebuie confundată cu procesul de globalizare. Mai degrabă, dezvoltarea internaţională reprezintă o condiţie şi poate fi, deopotrivă, un rezultat al globalizării . De asemenea, dezvoltarea internaţională nu se reduce la dezvoltarea economică şi nu se se suprapune cu procesele de creştere economică dintr-o ţară sau dintr-o regiune sau alta.

Vom înţelege ce este dezvoltarea internaţională, dacă înţelegem ce înseamnă dezvoltarea, înflorirea persoanei umane. Orice fiinţă umană are dreptul la dezvoltare, la înflorire, la realizarea potenţelor sale, la realizarea sa ca fiinţă cu statut uman. Acestă înaltă idee despre om, pe care o întâlnim încă la Aristotel, stă în centru conceptului de dezvoltare internaţională. Toţi oamenii au dreptul la o viaţă decentă şi trebuie să ducă o viaţă mai bună. Unii dintre ei însă, mase largi de populaţie, nu ating şi nu este previzibil să atingă un asemenea nivel de trai într-un orizont de timp rezonabil. Oamenii care au avut şansa să moştenescă societăţii dezvoltate au primit mai mult şi pot oferi mai mult. Cei care sunt convinşi că nu trebuie să stea cu mâna în sân atunci când constată dezechilibrele de şansă a altor oameni din străinătate pot oferi mai mult pentru aceştia. Ei o pot face direct, se pot asocia în organizaţii nonguvernamentale, pot sprijini acţiunile acestora, pot face presiuni asupra guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, pot influenţa politici, atitudini şi decizii ale acestora. De asemenea, statele dezvoltate trebuie să se implice în ajutorarea acelor societăţi în care, din diferite motive, oamenilor le lipsesc minimele condiţii pentru supravieţuire, pentru un trai mai bun şi sunt lipsiţi de existenţa unei baze pentru dezvoltarea lor viitoare.

Ajutorul extern, îmbunătăţirea guvernării, sănătatea, educaţia, drepturile omului, egalitatea de gen, prevenirea dezastrelor, economia, mediul, sunt problemele care interezează în primul rând dezvoltarea internaţionale şi fac parte din substanţa acesteia.

Dezvoltarea internaţională nu presupune doar acţiuni destinate ajutorului imediat sau în vederea rezolvării unor situaţii pe termen scurt, ci mai ales politici de creare a capacităţilor şi structurilor, a instituţiilor, a mijloacelor, a condiţiilor unor schimbări care să conducă la o dezvoltare robustă şi durabilă.

Dezvoltarea internaţională nu înseamnă intervenţie şi tutelă, ci potenţarea resurselor locale, identificarea şi îmbunătăţirea acestora, realizarea bazelor unei dezvoltări în domenii care conduc la o dezvoltare reproductivă şi autonomă.

Dezvoltarea internaţională nu este însă o problemă pur politică şi tehnocratică, ci şi o problemă etică. Diferitele măsuri, proiecte şi programe, diferitele tendinţe şi evoluţii, diferitele stări de lucruri de pe scena internaţională implică aspecte care ţin de etica relaţiilor internaţionale, a drepturilor omului, a mediului, de etică socială. Masteratul nostru îşi propune să combine aspectul profesional al specializării în dezvoltare internaţionale, cu cel etic. Cei care vor absolvi acest masterat nu vor fi doar specialişti în dezvoltare internaţională, ci vor avea şi conştiinţa clară a fundamentelor acestei profesionalizări, a dimensiunii în primul rând etice și umane pe care o implică acţiunile de dezvoltare internaţională în diferite părţi ale lumii de astăzi.

GRUP ŢINTĂ

Programul de master de Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale poate fi urmat de absolvenţi ai studiilor de licenţă din domenii foarte diferite: filosofie şi ştiinţe umaniste, economie şi medicină,  ştiinţe ale educaţiei şi ştiinţe tenice, ştiinţe politice, sociologie şi ştiinţe ale naturii etc.  Aceşti vor obţine în cursul studiilor toate competenţele necesare angajării în proiecte şi programe de dezvoltare internaţională, în elaborarea de politici, în implemntarea acestora. Oferind o perspectivă globală, acest masterat oferă studentilor romani oportunităţi profesionale noi de a lucra in cadrul organizatiilor neguvernamentale internationale, agentii ale Natiunilor Unite, agentii de dezvoltare multi-laterale si bilaterale. De asemenea, acest program de master poate fi urmat de toţi cei care deja sunt angajaţi în diferite organizaţii şi instituţii în proiecte şi programe sau politici de dezvoltare internaţională. Ei îşi vor perfecționa astfel competenţele dobândite practic cu noi cunoştinţe, vor dobândi certificare acestora şi vor beneficia de o pregătire mai bună pentru activitatea lor viitoare.

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Teorii și strategii ale dezvoltării internaționale (lect. dr. Emanuel Socaciu)
Dezvoltare și instituții (prof. dr. Radu Mihail Solcan)
Etică socială și politică (prof. dr. Adrian Paul Iliescu)
Conflicte și probleme ale dezvoltării (conf. dr. Radu Dudău)
Politicile UE în domeniul justiției, securității și libertății (prof. dr. Simina Tănăsescu)
Multiculturalism, multilingvism și dezvoltare internațională (prof. dr. Radu Mihail Solcan)
Etica relațiilor internaționale (conf. dr. Radu Dudău)
Dezvoltare durabilă (conf. dr. Constantin Stoenescu)
Etica drepturilor omului (prof. dr. Romulus Brâncoveanu)
Teoria organizațiilor internaționale (prof. dr. Romulus Brâncoveanu)
Teorii asupra guvernării (prof. dr. Adrian Paul Iliescu)
Managementul proiectelor de dezvoltare (conf. Dr. Laurenţiu Staicu)
Globalizarea și problemele dezvoltării internaționale (conf. dr. Viorel Vizureanu)

Istoria şi circulaţia ideilor filosofice

Masteratul organizat de Catedra de istoria filosofiei şi filosofia culturii urmăreşte să se constituie într-un demers pedagogic de specializare universitară de calitate, care să pună la dispoziţia masteranzilor conţinuturi informaţionale semnificative şi mijloace performante de analiză, prin abordarea în dublu registru – diacronic-hermeneutic şi sistematic-conceptual – a unor teme şi problematici fundamentale din cadrul istoriei ideilor filosofice. Masteratul acoperă segmente istorice şi spaţii spirituale relevante pentru orice periodizare sau topologie standard din istoria filosofiei: filosofie antică greacă, filosofie romană, neoplatonism, gândire creştină, filosofie modernă, filosofie contemporană, postmodernism filosofic. Vor fi explorate şi dezbătute idei şi opere filosofice ale unora dintre cei mai importanţi gânditori din istoria filosofiei: Parmenide, Platon, Aristotel, Seneca, Plotin, Toma d’Aquino, Descartes, Pascal, Spinoza, Leibniz, Kant, Hegel, Nietzsche, Husserl, Heidegger, Merleau-Ponty, Foucault, Derrida etc.

Din punct de vedere pedagogic, masteratul îşi propune să ofere un echilibru între excelenţa activităţii de predare şi implicarea masteranzilor în cadrul seminariilor sau în proiecte suplimentare de cercetare. Trebuie subliniat faptul că toţi titularii disciplinelor cuprinse în masterat au fost de acord cu importanţa deosebită care se va acorda activităţii de prezentare şi analiză a textelor filosofice, ca şi a celei de coordonare directă a seminariilor de către masteranzi, ceea ce poate fi observat şi din modalităţile – prezentate în programele analitice individuale – prin care se va realiza calcularea notelor finale. Masteratul în istoria ideilor filosofice se va constitui din această perspectivă dintr-un spaţiu pedagogic care va stimula şi va încuraja permanent iniţiativele ştiinţifice ale masteranzilor, cultivând în mod corespunzător receptivitatea cadrelor didactice universitare implicate. Din punctul de vedere al metodologiei ştiinţifice, pentru instrumentarul utilizat în abordările teoretice individuale de titularii cursurilor relevante vor fi hermeneutica, fenomenologia şi deconstrucţia filosofică, oferindu-se posibilitatea masteranzilor de a intra în contact cu principalele perspective interpretative la nivelul literaturii de specialitate, printr-o diversitate de abordări de calitate în fiecare dintre aceste direcţii.

Masteratul va dezvolta dimensiuni metateoretice şi interdisciplinare menite a conferi unitate şi coerenţă întregului program masteral, în paralel cu menţinerea unei diversităţi atractive pentru cei ce vor urma aceste cursuri. În direcţia abordării metateoretice se remarcă în special cursuri cum ar fi Istoria ideilor filosofice - istoria filosofiei (acad. Gh. Vlăduţescu), Teorii ale reprezentării. Studiul imaginarului (conf. dr. M. Pop), Sincronismul în construcţia culturală (lect. dr. V. Cernica), Modernism-antimodernism-postmodernism (lect. dr. V. Vizureanu). În ceea ce priveşte demersurile accentuat interdisciplinare – ceea ce este evident chiar din titulatura cursurilor respective – amintim Perspective etice şi antropologice asupra violenţei în istorie. Holocaustul şi terorismul (prof. dr. V. Morar), Gândirea filosofică greacă. Între cultura orală şi cultura scrisă (prof. dr. I. Bănşoiu), Neoplatonismul şi gândirea creştină (conf. dr. S. Totu), Idei filosofice în artă (conf. dr. M. Pop), Istoria filosofică a retoricii (conf. dr. S. Grama), dar trebuie remarcat faptul că fiecare curs inclus în program presupune o latură interdisciplinară implicită. Proiectul masteratului nu înţelege prin istoria ideilor filosofice doar o fixare a interesului pedagogic pe segmentul temporal strict al trecutului şi va propune o abordare a unor teme prin care filosofia se conectează la problematicele culturale şi morale ale contemporaneităţii. De exemplu, cursul Perspective etice şi antropologice asupra violenţei în istorie (prof. dr. V. Morar) îşi va propune o analiză a surselor teoretice ce au stat la baza a două fenomene cruciale pentru istoria recentă: Holocaustul şi terorismul, iar lect. dr. V. Vizureanu va avea identificarea şi hermeneutica formelor culturale şi filosofice ale postmodernităţii drept unele dintre obiectivele cursului Modernism-antimodernism-postmodernism. Alteritatea şi corporalitatea, teme centrale prin care filosofia se integrează fructuos în dezbaterile ideatice contemporane, vor constitui punctele centrale în jurul cărora se va structura demersul pedagogic al prof. dr. G. Liiceanu, Fenomenologia franceză. Bibliografia cursurilor este diversificată şi semnificativă totodată, conţinând atât lucrări clasice, de inconturnabilă referinţă, cât şi ultimele apariţii editoriale în jurul cărora se cristalizează dezbaterea contemporană în domeniile respective.

Masteratul în istoria ideilor filosofice, urmând recomandările din Declaraţia de la Bologna ca şi pe cele ale Universităţii din Bucureşti, se va desfăşura în strânsă legătură cu procesul de cercetare, toate cadrele didactice universitare desfăşurându-şi activitatea şi într-un centru de cercetare. Astfel, din Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CIIF) fac parte: acad. Gh. Vlăduţescu, prof.dr. V. Morar, prof.dr. I. Bănşoiu, conf. dr. S. Totu, conf. dr. M. Pop, conf. dr. S. Grama, lect. dr. V. Cernica, lect. dr. V. Vizureanu (care este şi directorul centrului), iar prof. dr. G. Liiceanu este membru în Centrul de Cercetare în Fenomenologie. Prin aceasta se va facilita atât accesul şi promovarea masteranzilor în cadrul proiectelor de cercetare, capacitatea acestora pentru dezvoltarea propriilor iniţiative ştiinţifice, cât şi diseminarea şi testarea rezultatelor obţinute în procesul de cercetare prin intermediul cursurilor, respectiv al dezbaterilor din seminariile masterale. Titularii cursurilor masteratului de „Istoria ideilor filosofice" îşi propun ca, periodic, să întreprindă revizuirea şi/sau completarea materiei predate, în conformitate cu diversificarea şi evoluţia continuă a propriilor interese teoretice şi de cercetare, ţinând cont şi incluzând totodată în procesul pedagogic ultimele noutăţi semnificative din domeniile respective. Activităţile didactice se desfăşoară pe parcursul a 4 semestre (conform anexei II). Predarea cursurilor şi activităţile la seminar sunt organizate ţinându-se cont de obiectivele generale şi specifice propuse. Fiecărei discipline îi sunt alocate 8 credite. Evaluare pregătirii studenţilor se va face prin examene (scris sau oral). Masteratul se finalizează cu elaborarea şi susţinerea unei disertaţii, care va fi pregătită în semestrul

 Descrierea cursurilor

 Titlul disciplinei: Istoria ideilor filosofice - istoria filosofiei

 Codul: M.1.I.01 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen. II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Vlăduţescu Gheorghe, academician
Informaţii de contact:
Ore de audienţă:

Descrierea disciplinei

Istoria filosofiei (istorie culturală, istorie filosofică) şi istoria ideilor filosofice

Istoria ideilor filosofice faţă cu istoria ideilor ştiinţifice, cu istoria ideilor religioase, cu istoria ideilor artistice

Conceptul de idee: idea/ideai la greci – de la presocratici la Platon şi Aristotel; idea/ideai la în filosofia scolastică (în special la Thoma şi la Duns Scotus); avataruri moderne: la Descartes, la empirişti (Locke, Berkeley), la Kant, la Hegel, la Husserl

Conceptul de idee filosofică

Statutul istoriei ideilor

Titlul disciplinei: Filosofie greacă – filosofie romană

 Codul:M.1.I.05 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Vlăduţescu Gheorghe, academician
Informaţii de contact:
Ore de audienţă:

Descrierea disciplinei

Începutul în istorie: în istoria socială (vd. Titus Livius, ab urbe condita), în istoria culturală

Cicero şi începuturile formării limbajului filosofic latin. Stabilirea fondului lexical de bază: indifferentia (adiaphora), analogia (analogia), insensibilitas (apathea), infinitia (apeiria), armonia (harmonia), incorporeus (asomatos), imago (eidolon), notion (ennoia), suspensio (epoche), mores (ethos), species (idea), providentia (pronoia), prudentia (phronesis) şi multe altele.

Filosofia şi limbajul filosofic în poemul lui Lucretius, De rerum natura.

Stoicismul roman (Seneca, Marcus Aurelis) faţă cu stoicismul grec

Filosofiile platoniciană şi aristoteliciană şi rolul lor în exersarea în latină a limbajului specializat al filosofiei

De la latina romană la latina creştină şi la latina scolastică

Rolul latinei în formarea limbajului filosofiei moderne

Problema intraductibilelor

Titlul disciplinei: O perspectivă etică şi antropologică asupra violenţei. Holocaustul şi terorismul.

Codul: M.2.I.12 Regimul disciplinei: obligatorie. Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Morar Vasile, profesor doctor
Informaţii de contact: vasilemoralis [at] yahoo.com
Ore de audienţă:

Descrierea disciplinei

Cursul îşi propune să prezinte o perspectivă etică şi antropologică asupra violenţei în istorie având două studii de caz : holocaustul şi terorismul cotidian. Direcţii tematice :

- Formele si evoluţia violentei in istorie;

- Agresivitatea si violenta ca fenomene. Tipuri de explicaţii si interpretări. Explicaţia psihanalitică Freud, Rouk, Jung, Fromm. Perspectiva etologică (Lorenz, Eibel-Eibesfeldt). Violenţa şi sacrul (R. Girard). Violenţa şi viaţa cotidiană (G. Duby, Jean Delumeau, J. Le Goff, Ph. Arries). Istoria si dialectica violentei (Hegel, Raymond Aron). Imaginarul simbolic al violenţei (Gilbert Durand). Violenţă şi turbulenţă (James Rosenau). O
Istoria şi circulaţia ideilor filosofice istorie a violenţei şi a cruzimii în istorie (Jean-Claude Chesnais). Unicitatea Holocaustului (Shoah).

- Tipologia violenţei. Violenţa privată: criminală şi non-criminală; Violenţa colectivă: violenta cetăţenilor contra puterii; violenţa puterii contra cetăţenilor. Violenţa paroxistică: războiul. Este posibila o societate fără războaie ?

- Violenta si totalitarismele secolului XX. Aproprieri si deosebiri (Hanah Arendt, Fr. Furet, Christian Delacampagne)

- Violenţa în democraţie. Revirimentul democraţiei (Jean-Francois Revel) şi ascensiunea unor noi forme de violenţă. ―Războiul preventiv‖ şi democraţia preventive. Violenţa după ―Războiul Rece.‖ Globalizare/ universalizare şi terorism global/local. Locul ocupat de frică în generarea şi întreţinerea violenţei şi terorii în societatea globală.

- O perspectivă etică asupra violenţei. Locul pedepsei, constrângeri şi violenţei în cele două forme de morală: deschisă şi închisă (Henri Bergson). Punctul de vedere deontologic (kantian). Interpretările utilitariste asupra constrângerii pedepsei şi atitudinii violente. Etica grijii (Carol Gilligan) şi non-violenţa.

- Originile antisemitismului. Antisemitismul creştin. Sursele ideatice ale antisemitismului. Miturile fondatoare ale antisemitismului din Antichitate până în sec. XXI (Carol Iancu). De la antisemitismul păgân la cel creştin. Antisemitismul medieval creştin şi musulman. Permanenţe ale antisemitismului creştin. Manifestările antisemitismului modern: de la Pogromuri la Shoah. Miturile antisemitismului modern (ex. ―complotul iudeo-masonic‖, ―conspiraţia evreiasca mondială‖, ―complotul iudeo-bolşevic‖, etc.). De la antisemitism la ―noul‖ antisemitism contemporan. Antisemitism şi antisionism in lumea araba.

 Titlul disciplinei: Gândirea filosofică greacă. Între cultura orală şi cultura scrisă

Codul: M.1.I.02 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific:Bănşoiu Nelu, profesor doctor
Informaţii de contact:
Ore de audienţă:

Descrierea disciplinei

Temele homerice şi formarea stilului epic – Transmiterea poetică a ideilor prin mesajul memorabil al faptelor eroice.

- Proiecţie şi idealizare în stil epic; ideea de virtute şi celelalte valori ale ideologie aristocraţiei militare aheene; fapte memorabile, tipuri şi idei purtate din gură în gură prin poemul epic.

Orfismul şi Pythgorismul; misterele cultice şi iniţiatica formată în mediul oralităţii.
Hesiod – Reformarea stilului epic pe tema cosmogoniei

– Oralitatea învăţământului genealogist – Investigarea numită historie şi transmiterea skemelor – Dosmos – mitologia locurilor

Presocraticii şi doxografia – persoane şi fragmente, florilegii şi placite – filosoful de tip „heros‖. Fixarea doctrinelor. Instituţia discipolatului

Reprezentarea ca vehicul oral; vocabularul poetic şi plastic; gândirea prin reprezentări şi formarea discursului ca limbaj; limabjul epic şi termenii filo-sofiei.

Folosirea stilului epic în cazul poemului parmenidian; constrângerile oralităţii

Doctrinele în proză ale milesienilor

Situaţia şi învăţăturile poemului Empedocle

Dialogul platonician – drama trecerii la gândirea scrisă

Formarea filosofiei în procesul de trecere de la cultura orală la cultura scrisă

Titlul disciplinei: Fenomenologia de la Brentano la Husserl

 Codul: M.2.I. 08 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: Tipul de evaluare: examen II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Liiceanu Gabriel, profesor doctor
Informaţii de contact:
Ore de audienţă:

Descrierea disciplinei Surse: F. Brentano, E. Husserl, M. Heidegger Conţinut tematic: Istoria fenomenologiei de la Brentano la Husserl. Configurarea curentului fenomenologic în filozofia sec. XIX si XX. Concepte cheie: logică, fenomenologie, intenţionalitate, teoria cunoaşterii Direcţii tematice: Originile medievale ale conceptului de intentio —Psihologia empirică a lui Franz Brentano —Husserl: Cercetările logice (cercetarea a V-a şi a VI-a) —Husserl: Cele cinci prelegeri despre Ideea de fenomenologie —Husserl: Prelegeri cu privire la fenomenologia conştiinţei interne a timpului —Husserl: Idei pentru o fenomenologie pură şi o filozofie fenomenologică —Husserl: Criza ştiinţelor europene şi fenomenologia transcendentală

Titlul disciplinei: Fenomenologie franceză. Alteritate şi corporalitate

Codul:M.2.I.11 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Liiceanu Gabriel, profesor doctor
Informaţii de contact:
Ore de audienţă:

Descrierea disciplinei Surse: J.P. Sartre, M. Merleau-Ponty, E. Levinas, M. Henry, J. Derrida, P. Ricoeur, J.L. Marion, J.Y. Lacoste, R. Barbaras, M. Richir Conţinut tematic: Fenomenologia franceză din sec. XX, din punctul de vedere al problemei alterităţii (Levinas) şi al corporalităţii (Merleau-Ponty) Concepte cheie: fenomenologie franceză, alteritate, corporalitate, intersubiectivitate, corp-trup, percepţie, solipsism şi transcendenţă.

Direcţii tematice: Levinas şi aporiile alteritǎţii:

— (a) limitele constituirii intersubiectivitǎţii în cea de-a cincia Meditaţie Cartezianǎ: cum poate fi celǎlalt constituit în sfera purǎ a imanenţei? Solipsism şi transcendenţǎ;

— (b) Tensiunile faptului-de-a-fi-laolaltǎ (Mitsein): Dasein-ul şi solipsismul existenţial al autenticitǎţii;

— (c) Altul ca altul şi ieşirea de sub dominaţia ontologismului;

— (d) chipul celuilalt; eticǎ şi sacrificiu

Merleau-Ponty şi subiectivitatea întrupatǎ:

— (a) corp şi trup;

— (b) sensibilitate şi simţire;

— (c) percepţie şi trǎire;

— (d) chiasmul atingerii

Titlul disciplinei: Teorii ale reprezentării. Studiul imaginarului

Codul: M.1.I.07 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Pop Mihaela, conferenţiar doctor
Informaţii de contact:
Ore de audienţă: 2

 Descrierea disciplinei

Cursul îşi propune să prezinte principalele direcţii ale cercetărilor în domeniul imaginarului. Se are în vedere aprofundarea teoriilor referitoare la studiul imaginarului, cu precădere direcţia contemporană franceză. Se vor studia cazuri de din diverse domenii (cultural-artistic, istoric, antropologic, politic, mass-media), în funcţie de opţiunile studenţilor şi pentru o mai bună integrare pe piaţa muncii. Definiţie şi istorie a studiului imaginarului. Imaginar/real. Relaţia dintre imagine, semn, simbol (definiţii şi exemple). Mit şi mitologii (antică, creştină, modernă; a corpului, a timpului şi spaţiului, etc.). Concepţii filosofice despre imaginaţie, imagine şi imaginar: a) în antichitate (eleaţi, Platon, Aristotel, stoici, neoplatonişti); b) în medievalitate (Augustin, Macrobius, Eriugena, Alain de Lille, Bernardus Silvestris, Richard de Saint Victor, R. Lullus); c) în Renaştere (Cusanus, Ficino, Pico dela Mirandola. Vor mai fi discutate: compatibilitatea dintre sensibil şi raţiune (subiectiv-individual şi obiectiv-raţional) la Kant; imaginaţia – regina facultăţilor (Baudelaire şi artele secolului XIX); imaginarul social – utopiile; teorii ale secolului XX: psihanaliză (Freud şi Jung) – simbol, arhetip, inconştient colectiv, structura inconştientului; Cassirer – cunoaşterea conceptuală şi formele culturii; Gadamer – înţelegere şi explicaţie; jocul imaginii; hermeneutica; Ricoeur – sferele non-conceptuale ale omului; funcţia simbolică; G. Bachelard – Imaginaţia creatoare şi imaginarul întemeiat pe arhetipul elementelor primordiale; Eliade – hermeneutica mitului şi fenomenologia sacrului; E. Morin – rolul imaginii ca relaţie în ştiinţă; Stefan Lupasco – logica antagonismelor, principiul complementarităţii; G. Durand – structurile antropologice ale imaginarului, teoria bazinului semantic şi mitodologia; J-J Wunenburger – sinteze în cercetarea imaginarului, filosofia imaginii; tipuri de imaginar: literatura comparată şi studiul imaginarului; istorie şi imaginar; mass media şi imaginar; imaginar politic; imaginar cotidian; imagologie.

Titlul disciplinei: Idei filosofice în artă

Codul: M.2.I.09 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Pop Mihaela, conferenţiar doctor
Informaţii de contact: alexandrapop2000 [at] yahoo.com
Ore de audienţă:

 Descrierea disciplinei

Cursul face parte din programa obligatorie a programului Master pentru anul I şi îşi propune să prezinte într-un mod aprofundat probleme legate de interferenţa dintre filosofie şi arte. Mai precis, modul in care o serie de idei filosofice dintr-o anumita perioada culturala, perioada celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX se reflectă în artele acelei epoci. Direcţii tematice: -Contestarea sistemului de valori tradiţionale în viziunea lui Nietzsche. Nihilismul lui Nietzsche. Omul slab-omul puternic; apolinic-dionisiac -Contestarea gândirii filosofice de sistem; trasferul de la obiectivitate universală la subiectivitate individuală: S. Kierkegaard şi Fr. Nietzsche -Idei filosofice fundamentale în opera lui M.F. Dostoievski: teme si motive comune; relaţia dintre filosofie, religie şi politică în opera literară a lui Dostoievski. Contestarea tradiţiei artistice de către Baudelaire. Antiteza dintre figură şi culoare, gândire raţională şi imaginaţie creatoare. Valorificarea categoriei urâtului în spaţiul artei. -Omul nou în semnificaţia dată de Kierkegaard şi Nietzsche. Supraomul. -Noi perspective de înţelegere a timpului cu ajutorul filosofiei lui H. Bergson. Conceptul de durată şi implicaţiile lui asupra artei. Rolul intuiţiei în gândirea lui Bergson. -Impactul noilor tehnologii şi al industrializării asupra artelor. Tehnica fotografică şi conceptul de mimesis în artă. -Impresionismul şi curentele ce decurg din el: subiectivitate, imaginaţie, introspecţie, expresie simbolică şi abstractizantă. -Noul ca extra-europenitate: tehnici japoneze şi africane în pictură; universul exotic ca sursă de inspiraţie.

Titlul disciplinei: Neoplatonismul şi gândirea creştină

 Codul: M.1.I.6 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: Tipul de evaluare: examen II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Totu Savu, conferenţiar doctor
Informaţii de contact: sabintotu [at] yahoo.com
Ore de audienţă: 8

Descrierea discipline

Plecând de la raportul dintre raţiune şi credinţă se vor analiza diferitele modalităţi de înţelegere a situărilor gândirii filosofice în raport cu gândirea creştină. În această perspectivă vor fi puse în discuţie acele concepţii filosofice şi religioase care descoperă faptul că fiinţa metafizică şi fiinţa divină, triada filosofică şi trinitatea creştină, indicibilul filosofic şi indicibilul mistic, cunoaşterea filosofică şi cunoaşterea mistică sunt „elementele‖ unei umanităţi care trebuie înţeleasă în întregul ei. Direcţii tematice: Neoplatonismul. Metafizică şi filosofie religioasă (Plotin, Proclus, Damascius)

Triada plotiniană şi trinitatea creştină

Arhitectura divinului

Gândirea aporetică şi indicibilul

Neoplatonismul şi gândirea creştină bizantină (Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul, Grigorie Palamas)

Gândirea apofatică şi gândirea mistică

Ontologie, teologie şi apofatism

Cunoaştere filosofică şi cunoaştere mistică

Neoplatonismul şi gândirea creştină latină (Augustin, Ioan Scotus Eriugena, Bonaventura)
Teologie şi filosofie

Fiinţă şi existenţă. Ousiofania

Extaz mental şi extaz mistic

Platonicienii de la Cambridge (Ralph Cudworth, Nathanael Culwerwel, Henry More). Imaterialismul şi teoria vederii. Conceptii neo-platonice şi mistice (Berkeley)

Titlul disciplinei: Istoria filosofică a retoricii

Codul: M.1.I.03 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.

 Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Grama Sebastian, conferentiar doctor
Informaţii de contact: sebastiangrama[at] yahoo.com
Ore de audienţă: 8

 Descrierea disciplinei Principalele surse în care cursul îşi găseşte ―materia primă‖ sunt, printre altele, textele sofiştilor greci, mai ales Protagoras şi Gorgias (trad. rom. în Filosofia Greacă până la Platon, II, 2), dialogurile platoniciene Euthydemos (trad. rom. în Opere, III), Phaidros (trad. rom. în Opere, IV) şi Republica (trad. rom. în Opere, V), precum şi Aristotel, Retorica (trad. rom. Ed. IRI, 2004), Cicero, De Oratore şi Arta oratoriei (cea din urmă – bilingv la Ed. Saeculum Vizual, 2007). Printre sursele secundare – Renato Barilli, Poetică şi retorică (Ed. Univers, 1975) şi, în limba italiană, diferite lucrări ale unor autori precum Pier Luigi Cerisola. La nivel tematic, cursul are în vedere elementele structurale comune artei retoricii şi exerciţiului filosofic, miza demersului constând în conturarea unei lecturi filosofice a marilor ―mişcări‖ din istoria retoricii. Unei astfel de perspective i se va datora şi opţiunea pentru conceptele cheie analizate sau/şi utilizate în cadrul cursului – în primul rând cele corespunzătoare părţilor compunând tractatio, de la invenţiune la acţiunea retorică, apoi clasicele virtuţi ale discursului, însă şi elemente împrumutate unei terminologii recente, ca de pildă indecidabilitatea, lectura rizomatică, deconstrucţia logocentrismului etc. Direcţii tematice: - Sofiştii: - discursurile-paradigmă; - dublul discurs; - Platon: - retorica abordării critice a retoricii; - între discursul-paradigmă şi paradigma ―înveşmântată‖ discursiv; - Aristotel: - retorică şi sistem; - structura Retoricii şi semnificaţiile sale; - Retorica romană (Cicero, Quintilian): - traduceri şi ―trădări‖; - clasificări şi repoziţionări; - Problema retoricii în literatura patristică; - Retorică şi dialectică la Augustin; - Elemente de retorică medievală; - Retorica în Renaştere; - Reforma ramistă şi semnificaţia ei istorico-filosofică; - Un ―formalism‖ avant-la-lettre: de la eficienţă la preţiozitate; manierism şi baroc: ―invenţie‖ şi ―ipocrizie‖; - Rezonanţe retorice în cartezianism; - Pascal: ―arta de a persuada‖; sensurile ―figurii‖; spirit geometric / spirit de fineţe; - Leibniz – sau ecloziunea filosofică a retoricii baroce; - Retorica ―Luminilor‖; tratatul lui Du Marsais; - Ipostaze şi ―măşti‖ ale retoricii în discursul kantian; - Avataruri filosofice ale retoricii în sistemul hegelian; - Modernitatea retoricii nietzscheene şi paradoxele sale; - Deschiderile saussuriene; - Logicism şi ―reactivări‖ retorice: problema ipostazierii lingvistice; - Retorica în sec. XX: - ―figurile‖ extreme (Artaud, Joyce, Bataille, Céline); - existenţialism şi retorică; - retorica ştiinţifică / ştiinţa retoricii; - noi abordări fenomenologice ale retoricii; - retorica în ―zona‖ structuralismului; - retorică şi deconstrucţie.

Titlul disciplinei: Modernism – antimodernism – postmodernism

Codul:M.2.I.10 Regimul disciplinei: obligatorie Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Vizureanu Viorel, lector doctor
Informaţii de contact: vizureanu [at] yahoo.com
Ore de audienţă:

Descrierea disciplinei Medievalitatea ca sursă „involuntară‖ a modernităţii - Semnificaţia umanismului în dezvoltările modernităţii - Renaştere şi modernitate. Semantici ale Renaşterii - Figuri „clasice‖ ale modernităţii. Subiect-individ-conştiinţă morală-autonomie estetică - Dezvoltări conceptual-tematice proprii modernităţii (Geschichte vs. Historie, esenţa universităţii, etc.) - Iluminismul ca paradigmă a modernităţii şi ca focar al criticii contemporane a acesteia (Şcoala de la Frankfurt) - Romantismul german – critici şi reconfigurări ale modernităţii - Nietzsche – critic al modernităţii şi/sau primul postmodernist? - Critica modernităţii prin prisma criticii metafizicii la Martin Heidegger - Resorturi istorico-hermeneutice ale postmodernităţii

Titlul disciplinei: Sincronismul în construcţia culturală
 Codul:M.1.I.04 Regimul disciplinei: Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar). Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Cernica Viorel, lector doctor
Informaţii de contact: cernicav [at] yahoo.com
Ore de audienţă:

 Descrierea disciplinei Cursul face parte din programa obligatorie a studenţilor din anul I Masterat „Filosofia culturii‖ şi îşi propune să prezinte câteva probleme filosofice ale construcţiei culturale, cu aplicaţie la cultura şi filosofia românească, pornind de la modelul sincronismului. Direcţii tematice: I. Filosofia culturii şi construcţia culturală 1. Reconstrucţia filosofică a culturii. 2. Sincronismul. Teoria lui Eugen Lovinescu II. Toposul cultural 1. Filosofia culturii ca topologie culturală. 2. Filosofia culturii - modelul recunoaşterii de sine a culturii româneşti. III. Toposul filosofic 1. Speciile toposului cultural. 2. Problema identităţii filosofiei româneşti. 3. Toposuri filosofice reprezentate în filosofia românească a. C. Rădulescu-Motru şi personalismul. b. Lucian Blaga şi ontologia umanului. c. Emil Cioran şi existenţialismul. IV. Funcţiile toposului filosofic 1. Instituirea orizontului speculativ într-o cultură 2. Constituirea orizontului aporetic într-o cultură 3. Funcţii ale toposului filosofic românesc a. Mircea Vulcănescu şi ispitele culturii româneşti. b. Constantin Noica şi potenţa metafizică a unor cuvinte româneşti. c. Constrângeri didactice şi politice în filosofia românească actuală.

Filosofia şi istoria ştiinţei

Durata de studii : 2 ani
Admitere : 9  septembrie 2010
Taxe : 20 de locuri fara taxa

Ce este şi cum funcţionează ştiinţa modernă? Cum (şi de ce) a apărut ea ? Cum este generată şi cum este folosită cunoaşterea ştiinţifică ? Cum ne influenţează ea viaţa ? Cum ne poate ajuta să înţelegem mai bine lumea în care trăim ?

Prezentare generală :
Primul masterat de istoria şi filosofia ştiinţei din România oferă un cadru organizat, dinamic şi interesant în care vom încerca să răspundem împreună la aceste întrebări...şi la multe altele. Cursurile şi seminariile noastre propun o abordare istorică şi filosofică problematizată, adesea interdisciplinară, conectată la ultimele descoperiri ale unui domeniu în plină dezvoltare. Folosim pentru asta expertiza unor specialişti în domeniu din Romania, dar si experienta colegilor nostri din comunitatea academică internaţională şi relaţiile de colaborare ale Centrului de Istoria şi Filosofia Stiintei de la Facultatea de Filosofie. Ne adresăm tuturor studenţilor interesaţi fenomenul numit « ştiinţă modernă », indiferent de studiile lor de până acum. Le propunem un cadru nou, dinamic şi conectat de lucru, un mediu interdisciplinar, expertiză şi informaţie şi le oferim formarea unor abilităţi de orientare şi cercetare care pot duce, mai departe, spre studii doctorale sau spre o gamă largă de profesii de care este atâta nevoie în România în interfaţa dintre omul de ştiinţă şi publicul larg, sau între descoperirea ştiinţifică şi aplicarea ei.

Avantaje :

•    Expertiza unor profesori formaţi la mari universităţi occidentale şi cele mai noi rezultate ale cercetării internaţionale
•    Acces la informaţii de ultimă oră
•    Formarea unor abilităţi de orientare profesională şi cercetare
•    Conectarea la comunitatea internaţională
•    Un mediu stimulant, interdisciplinar şi plin de provocări intelectuale



Posibilităţi de carieră:

•    Studii doctorale în România sau la o mare universitate occidentală, cu specialişti în domeniu pe care îi veţi cunoaşte pe parcursul celor doi ani de masterat
•    O carieră într-una dintre profesiile legate de construirea şi implementarea de politica ştiinţei (funcţii publice de administrare a fondurilor pentru ştiinţă în România sau în Europa, administraţia publică românească şi europeană, fundaţii şi organisme non-guvernamentale)
•    O carieră într-una dintre profesiile legate de « comunicarea ştiinţei » (în mass-media, ca ofiţer de presă sau purtător de cuvânt al unor mari proiecte sau instituţii de cercetare, în companii cu componente de cercetare şi o interfaţă către public)

Cursuri şi seminarii:

Masteratul de istoria şi filosofia ştiinţei oferă o gamă largă de cursuri care abordează, din perspective şi cu metodologii diferite, câteva dintre întrebările actuale privind natura ştiinţei, tipul de cunoaştere pe care aceasta îl oferă şi reconstruiesc câteva dintre momentele importante ale istoriei fenomenului numit « ştiinţă modernă ». Sunt apoi investigate şi explorate întrebări fundamentale ale unor ştiinţe particulare : fizica contemporană, ştiinţele minţii, biologia modernă.

Anul I, semestrul I:

- De la filosofia naturală la fizica newtoniană : spaţiu, timp şi materie în secolele XVI-XVIII (Dana Jalobeanu)
- Tipuri istorice de ştiinţă (Mircea Flonta)
- Structura şi funcţiile teoriei ştiinţifice (Constantin Stoenescu)

Anul I, semestrul II:
- Realism şi constructivism în ştiinţa modernă (Sorin Costreie)
- Construcţia logică a ştiinţei (Ilie Pârvu)
- Metodologia ştiinţelor umane şi a ştiinţelor sociale (Mihail Radu Solcan)

Anul II, semestrul I:
- Ştiinţa şi sociologia cunoaşterii (Constantin Stoenescu)
- Dimensiuni etice ale ştiinţei: de la Frankenstein la Dolly  (Laurenţiu Staicu)
-  Filosofia tehnologiei (Gheorghe Ştefanov)

Anul II, semestrul II:
- Modele ale evoluţiei (Laurenţiu Staicu)
- Paradigme teoretice în analiza limbajului (Mircea Dumitru)
- Programe metodologice în ştiinţele sociale (Romulus Brâncoveanu)

In paralel cu aceste cursuri, studenţii vor putea alege o serie de activităţi formatoare complementare : vor fi invitaţi să participe la seminarul de cercetare şi activităţile desfăşurate în cadrul CELFIS, vor putea opta pentru cursuri opţionale ţinute de specialişti din ţară sau de la marile universităţi ale lumii, vor putea participa la seminarul de prezentare şi formare profesională în domeniul « Istoria şi filosofia ştiinţei », sau la cursul special de « academic writing ».

 Admitere:

9 septembrie 2010 ora 9.00, Facultatea de Filosofie

Admiterea la masterat se face pe baza unui interviu in care sunt evaluate calitatea academica, motivatia intelectuala si profesionala precum si intentiile de viitor ale candidatului. Pentru pregatirea interviului va rugam sa trimiteti, impreuna cu dosarul de admintere
•    Un eseu (4-7 pagini, inclusiv note si bibliografie) in aria tematica a masteratului (istoria si filosofia stiintei)
•    O scrisoare de intentie (1 pagina) in care sa ne spuneti de ce ati ales acest domeniu de studiu si cam care ar fi problemele pe care ati dori sa le studiati pe parcursul celor 2 ani de masterat

Pentru intrebari suplimentare :

Sorin Costreie, s.cos3e@yahoo.ca
Dana Jalobeanu, dana.jalobeanu@gmail.com
Laurenţiu Staicu, laurentiu.staicu@gmail.com

Filosofie analitică

Conţinutul procesului de învăţământ

Conţinutul procesului de învăţământ al programului de studii de masterat în Filosofie –Filosofie Analitica reiese în primul rînd din Planul de învăţământ, la care se adaugă Descrierea misiunii şi obiectivelor specializării, Profilul professional al absolventului, precum şi programele analitice/syllabus (ANEXE), elaborate prin analize succesive la nivelul catedrelor şi validate de Consiliul Profesoral al Facultăţii de Filosofie. Planul de învaţămînt are la bază principii cum ar fi continuitatea, dezvoltarea, aprofundarea şi interdisciplinaritatea - un paramentru imperios necesar, accentul fiind pus pe discipline specifice. Totodată, se asigura corelarea direcţiilor de aprofundare şi formative cu nevoile impuse de practica pedagogica. Dacă specializarea Filosofie are o îndelungată tradiţie, specializările legate de filosofia analitica fac parte din direcţiile noi de învaţămînt superior, avînd deja o istorie atât în SUA cît şi în Europa. Programul de studiu Filosofie Analitică are profilul unui masterat de cercetare şi vizează aprofundarea unor probleme actuale ale filosofiei. Disciplinele de studiu propuse - având caracter de sinteză sau de aprofundare a specializării - vizează abordarea unor probleme actuale ale filosofiei. Ele urmăresc, pe de o parte, să ofere competenţele generale şi de specialitate, iar pe de altă parte, pregătirea necesară ocupării unor posturi pe o piaţă a muncii. Totodată, se oferă şi competenţe metodologice şi practic-aplicative, de cercetare, comunicare şi relaţionare, care să permită ocuparea unor funcţii în cercetarea ştiinţifică de profil, a unor funcţii publice sau urmarea unei cariere didactice în învaţămînt (liceal sau superior). Programul de studiu Masterat în Filosofie – Filosofie analitică este structurat pe modelul creditelor de studii transferabile (ECTS), dând studentului posibilitatea să îmbine dobîndirea şi aprofundarea cunoştinţelor din domeniul Filosofiei cu studiul altor discipline în regim opţional, necesar formării unui viitor specialist cu un larg orizont al aprofundării, precum şi posibilitatea mobilităţii interne sau internaţionale. Sistemul de credite de studii ECTS va funcţiona, de asemenea, în relaţie cu parteneri din ţară (universităţi din consorţiu) şi din străinătate, facilitînd mobilitatea masteranzilor. Activităţile didactice se defăşoară pe parcursul a 4 semestre, avînd 14 săptămîni pe semestru, şi 12 ore pe săptămână. Acestea constau în primul rând în predarea cursurilor, seminarizarea temelor fixate, care aprofundează sau extind anumite teme predate la curs. Disciplinelor de specialitate obligatorii le sunt alocate în medie 30 credite de studii ECTS pe semestru, în total 90 credite de studii ECTS, la care se adaugă 14 credite pentru practică şi 16 credite pentru elaborarea şi susţinerea disertaţiei. Evaluarea pregătirii studenţilor se face prin examene (scris sau oral), colocvii, disertaţii de seminar. Masteratul se finalizează cu elaborarea şi susţinerea unei disertaţii (30 credite). Perioada de întocmire a disertaţiei: semestrele 3-4. Perioada de definitivare a disertaţiei: 2 săptămâni din semestrul 4. Perioada de susţinere a disertaţiei: 20-30 iunie.

Lista disciplinelor de specializare-aprofundare obligatorii:

Titlul disciplinei: Inceputurile filosofiei analitice

Codul: M.1.A.01 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 1) Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar/ semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finală: Examen Programarea în orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

Informaţii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul ştiinţific: Costreie Sorin, Lector doctor
Informaţii de contact: costreie [at] ub-filosofie.ro
Ore de audienta:

Descrierea disciplinei
Cursul îşi propune prezentarea şi discutarea a trei autori ( Gottlob Frege, Bertrand Filosofie analitică Russell şi Ludwig Wittgenstein) care au marcat şi influenţat hotărâtor apariţia a ceea ce se numeşte astăzi „filosofie analitică”. Metoda de analiză a textelor este cea specifică filosofiei analitice, iar cursul este unul de nivel avansat şi se adresează unor studenţi familiarizaţi deja cu domenii precum logica, ontologia şi filosofia limbajului.

Titlul disciplinei: Istoria filosofiei din perspectivă analitică

Codul: M.1.A.02 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 1) Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar/ semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea în orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Bălan Marin, Lector doctor
Informaţii de contact: blnmarin [at] yahoo.com
Ore de audienţa:

Descrierea disciplinei

Cursul este o introducere în istoria analitică a filosofiei, aşa cum este numit în literatura de specialitate curentul de gândire potrivit căruia atenţia cercetătorului ar trebui să se concentreze preponderent asupra argumentelor conţinute în text; ceea ce contează sunt argumentele mai degrabă decât contextul istoric (cine sau când le-a formulat). Tematic, este limitat la istoria filosofiei medievale. Primele patru teme se referă la ceea ce este specific cercetării istoriei filosofiei, în particular a celei medievale, din perspectiva analitică. In partea a doua sunt prezentate câteva teme de filozofie medievală de interes pentru cercetătorii analitici ai filosofiei, indiferent dacă preocupările sunt mai apropiate sau mai îndepărtate de istoria filosofiei.
Titlul disciplinei: Istoria logicii

Codul: M.1.A.03 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 1) Număr ore: 2 ore curs+2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar/semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea in orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

 Informaţii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul ştiinţific: Vieru Sorin, Profesor doctor.
 Descrierea disciplinei

Cursul prezintă selectiv unele momente de prim ordin care au marcat constituirea şi dezvoltarea în timp a logicii formale şi a complexului de discipline conexe, aşa cum sunt teoria argumentării, fundamentele matematicii, sintaxa, semantica şi pragmatica logică. Principalele contribuţii logice au fost aduse de Platon, Aristotel, Chrysip, Leibniz, Boole, Frege, Russell, Wittgenstein. De asemenea, sunt evidenţiate selectiv aspecte din evoluţia logicii formale care relevă conexiunea logicii cu filosofia. logicii este prezentata ca o parte constitutivă autonomă a istoriei filosofiei. Accentul cel mai amplu este pus pe prezentarea logicii şi filosofiei lui Frege.

Titlul disciplinei: Metafizica analitică

Codul: M.1.A.04 Regimul disciplinei: obligatoriu (semestrul 2) Numărul de ore: 2 curs + 2 ore seminar x 14 săpt. (28 ore curs+ 28 ore seminar / semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finală: examen Programarea în orar a activităţilor: conform orarului afişat la Facultatea de Filosofie

 Informaţii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul ştiinţific: Staicu Laurenţiu, lector doctor
Informaţii de contact: laurentiu.staicu [at] gmail.com

Descrierea disciplinei Cursul urmăreşte unele dintre principalele teme şi dezbateri din metafizica actuală de orientare analitică: identitate personală, problema minte-corp, realitatea lumii exterioare, întrebarea privitoare la temeiul existenţei ca întreg. În urma criticii susţinute a pozitivismului logic la adresa metafizicii tradiţionale, discursul metafizic a înaintat pe un traseu nou, renunţând la pretenţiile de sistem şi concentrându-se asupra problemelor metafizice. Această reorientare a pus capăt ambiţiilor de a construi o viziune ultimă asupra lumii ca întreg, specifice metafizicii tradiţionale, dar in acelaşi timp a dat naştere aşa-numitelor „metafizici locale”, teorii şi ipoteze care s-au dezvoltat în jurul unor teme clasice ale dezbaterilor metafizice care au permis formularea de noi soluţii şi argumente.

Titlul disciplinei: Metalogica şi metafizica modalităţilor

 Codul: M.1.A.05 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 2) Număr ore: 2 ore curs +2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs+28 ore seminar/semestru) Numărul de credite: 9 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea în orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

Informaţii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul ştiinţific: Dumitru Mircea, Profesor doctor
Informaţii de contact: mirdumitru [at] yahoo.com

 Descrierea disciplinei
Cursul prezintă noţiuni fundamentale ale metalogicii modale de ordinul întâi şi face o scurta incursiune într-o temă mai avansată – incompletitudinea semantică a unor sisteme de logică modală a propoziţiilor -, fenomen care pune in legătură logica modală cu logica de ordin superior. Seminarul va examina principalele programe fundaţionale din metafizica modalităţilor începând cu scepticismul quinean cu privire la combinarea modalităţilor cu cuantificarea, continuând cu modalismul actualist (priorismul), realismul modal şi posibilismul. Examenul critic întreprins se va desfăşura de-a lungul a trei paliere pe care se articulează orice topos filosofic: metafizica, semantica şi epistemologia modalităţilor.

Titlul disciplinei: Analiza conceptuală în filosofie şi ştiinţă

 Codul: M.1.A.06 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 2) Număr ore: 2 ore curs+2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar/semestru) Numărul de credite: 9 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea in orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie.

 Informaţii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul ştiinţific:Pârvu Ilie, Profesor doctor
Informaţii de contact: ilieparvu1 [at] yahoo.com

Descrierea disciplinei

In raport cu prezentările standard ale analizei conceptuale (P. Hacker, D. Chalmers, F. Jackson s.a.), cursul îşi propune să ofere o imagine mai corectă a acestui procedeu metodologic considerat definitoriu pentru întreaga filosofie analitică. In acest sens se va argumenta necesitatea depăşirii „dogmelor” centrale ale filosofiei analitice contemporane: (1) ideea separării filosofiei de ştiinţă, prima ocupându-se exclusiv de , având în analiza conceptuală un instrument privilegiat; (2) modelul logico-lingvistic al analizei conceptuale; (3) reprezentarea „standard” a teoretizării ştiinţifice ca sistem ipotetico-deductiv, univalent. „Eliberarea” analizei conceptuale de asemenea restricţii permite evidenţierea multiplelor ei forme şi modalităţi de realizare şi intervenţie metodologică în filosofie şi ştiinţă, a funcţiilor ei reale în edificarea unor sisteme teoretice complexe. În felul acesta, noul concept al analizei conceptuale va evidenţia continuitatea teoretică şi metodologică a filosofiei analitice şi trecerea în cadrul ei la un nou moment constructiv, care să reactualizeze, în contextul cercetării fundaţionale al disciplinelor formal-structurale, idealul filosofiei ştiintifice.

Titlul disciplinei: Analiza cunoaşterii. Direcţii actuale de cercetare în epistemologie

 Codul: M.2.A.07 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 3) Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs + 14 ore seminar/semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea in orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Stoenescu Constantin, Conferenţiar doctor
Informaţii de contact: stoenescu [at] ub-filosofie.ro

Descrierea disciplinei

Cursul îşi propune să se situeze în continuarea studiilor de licenţă şi să prezinte la un nivel de aprofundare câteva dintre temele actuale din epistemologie. In principal, sunt prezentate reconstrucţii ale conceptului de cunoaştere în perioada care a urmat contraexemplelor lui Gettier şi în contextul unei revizuiri a relaţiei dintre fundaţionalism şi coerentism. Este prezentată dezbaterea dintre internalism şi externalism şi sunt puse în discuţie varietăţi ale cunoaşterii. In fine, o evaluare epistemica a raţionalităţii şi o perspectiva „generoasă” asupra scepticismului încheie cursul. I.

Titlul disciplinei: Analiza conceptelor morale şi politice

Codul: M.2.A.08 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 3) Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs + 14 ore seminar/semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea in orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Iliescu Adrian-Paul, Profesor doctor
Informaţii de contact: ailiescu [at] gmx.net

Descrierea disciplinei

Cursul are un dublu caracter, teoretic şi aplicativ. El prezintă o parte dintre principalele probleme, dileme şi controverse ce decurg din abordarea analitică a unor concepte centrale ale eticii şi politicii. Accentul cade atât pe analiza conceptuală şi examinarea argumentelor, cât şi pe analiza unor exemple empirice, dar mai ales a unor experimente mentale.

Titlul disciplinei: Metode de evaluare morală

Codul: M.2.A.09 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 3) Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs +28 ore seminar/semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea in orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
Nume, titlul ştiinţific: Mureşan Valentin, Profesor doctor
Informaţii de contact: muresan [at] pcnet.ro

Descrierea disciplinei Cursul prezintă o serie de metode utilizabile în evaluarea morală a unor situaţii concrete (principiismul, utilitarismul binivelar, cazuistica morală, narativismul etic etc.) cu meritele şi cu limitele lor, ilustrate prin exemple. E un curs intermediar între studiul teoriilor etice din ciclul I şi procupările de etică aplicată în orice formă ar putea avea loc.

Titlul disciplinei: Filosofia analitică şi tehnologia informaţiei

Codul: M.2.A.10 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 4) Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar/semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea in orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

 Informaţii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul ştiinţific: Solcan Radu Mihai, Profesor doctor
Informaţii de contact: solcan [at] fil.unibuc.ro

 Descrierea disciplinei În mod tradiţional, în filosofia analitică, au jucat un rol cheie concepte precum cele de limbaj şi cunoaştere. Cursul îşi propune să prezinte, din perspectiva impactului ideilor şi tehnicilor din ştiinţă şi tehnologia informaţiei, mutaţiile suferite de analiza filosofică a unor concepte cum sunt cele de limbaj şi cunoaştere. Este un curs intermediar între cursuri elementare despre tehnicile analizei filosofice şi cursuri dedicate unor discipline variate, precum filosofia inteligenţei artificiale sau teme avansate din tehnologia informaţiei. Chiar dacă abordările de sorginte analitică sunt cele care dau liniile de forţa ale tematicii cursului, se acordă atenţie şi poziţiilor filosofice non-analitice, în special în chestiuni precum statutul condiţiei umane în era tehnologiei informaţiei.

Titlul disciplinei: Discursul filosofic. Tipologii şi programe de cercetare

Codul: M.2.A.11 Regimul disciplinei: obligatorie (Semestrul 2) Număr ore: 2 ore curs + 2 ore seminar x l4 săptămâni (28 ore curs + 28 ore seminar/semestru) Numărul de credite: 8 Tipul de evaluare finala: Examen Programarea in orar a activităţilor: conform orarului la Facultatea de Filosofie

Informaţii despre titularul de curs şi seminar
| Nume, titlul ştiinţific: Brâncoveanu Romulus, Conferenţiar doctor
Informaţii de contact: rbrancoveanu [at] yahoo.com

 Descrierea disciplinei

Cursul face parte din programa obligatorie a studenţilor din masteratul de Filosofie analitică şi îşi propune să prezinte într-un mod sistematic principalele programe şi tipuri de discursuri filosofice. Cursul se va axa pe urmatoarele teme: Discursul artistic, discurs ştiinţific, discurs filosofic. Problema discursului filosofic şi a tipurilor de discurs filosofic. Discurs şi  programe filosofice: metodele analitice: concepţia teoriei ştiinţei, concepţia analitică a limbajului – programe analitice de cercetare în filosofie. Metodele hermeneutice: metoda hermeneutică, metoda fenomenologică, metoda dialectică – programe hermeneutice şi fenomenologice. Programe de cercetare pragmatiste.

Studii europene şi etica relaţiilor internaţionale

Planul de învăţământ. Obiective generale şi specifice – Profilul absolventei/absolventului

Planul de învăţământ la Masteratul de Studii Europene şi Etica Relaţiilor Internaţionale este următorul:

Anul I, Semestrul I
1.1  Metode de evaluare morală (Prof. univ. dr.Valentin Mureşan) – cod curs M.1.SE.01
1.2  Analiză şi argumentare în etică (Prof. univ. dr.Mircea Dumitru) - cod curs M.1.SE.02
1.3  Etică socială şi politică (Prof. univ. dr.Adrian-Paul Iliescu) - cod curs M.1.SE.03
1.4  Analiza conflictelor internaţionale şi metode de negociere (conf.dr.Radu Dudău) - cod curs M.1.SE.04

Anul I, Semestrul II
2.1  Etica în afaceri (Prof. univ. dr. Vasile Morar) - cod curs M.1.SE.05
2.2  Diversitate lingvistică şi identitate europeană (Prof. univ. dr.Mihail-Radu Solcan) - cod curs M.1.SE.06
2.3  Etica relaţiilor internaţionale (Prof. univ. dr.Adrian-Paul Iliescu)  - cod curs M.1.SE.07

Anul II, Semestrul I
3.1 Cultură şi identitate europeană (conf.dr.Mihaela Pop) - cod curs M.2.SE.01
3.2  Teoria organizaţiilor internaţionale. Organizaţii europene (conf.dr.Romulus Brâncoveanu) - cod curs M.2.SE.02
3.3 Etica mediului (conf.dr.Constantin Stoenescu) - cod curs M.2.SE.03

Anul II, Semestrul II
4.1 Raţiune publică şi democraţie (conf.dr.Romulus Brâncoveanu) - cod curs M.2.SE.04
4.2 Metodologia şi etica cercetării ştiinţifice (Prof. univ. dr.Mihail-Radu Solcan) - cod curs M.2.SE.05

Obiectivul general al acestui plan de învăţământ este formarea de specialiste/specialişti care să poată profesa în locurile de muncă unde este implicată o intensă colaborare la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, posturi legate de comunicare şi relaţii umane, inclusiv relaţii la nivel internaţional, sunt potrivite cu pregătirea oferită de masterat.
În urma programului de Master în Studii Europene şi Relaţii Internaţionale masterandele şi masteranzii vor dobândi o pregătire aprofundată, o calificare superioară, având valenţe în plus faţă de studiile de licenţă.
Principala calitate, dobândită ca urmare a conţinutului procesului didactic, aşa cum a fost el prezentat mai sus, este capacitatea de a gândi critic, cu propria minte.
Un alt lucru important este capacitatea de a analiza din perspectivă etică problemele pe care le au de rezolvat.
Formaţia primită le va permite şi să fie lidere/lideri, să conducă grupuri de lucru.
Un lucru de mare importanţă, luat în considerare în cadrul masteratului, este formarea unei capacităţi de a lucra în medii diverse din punct de vedere lingvistic şi cultural, aşa cum sunt cele din Europa.

Descrierea cursurilor

Prof. univ. dr. Valentin Mureşan
Titlul cursului: METODE DE DECIZIE ETICĂ
Cursul face parte din programa obligatorie a studenţilor de la masteratul de „Studii europene şi etica relaţiilor internaţionale” şi îşi propune să prezinte o serie de metode utilizabile în evaluarea morală a unor situaţii concrete (principiismul, utilitarismul binivelar, cazuistica morală, narativismul etic etc.), cu meritele şi cu limitele lor, ilustrate prin exemple. E un curs intermediar între studiul teoriilor etice din ciclul I şi preocupările de etică aplicată, în orice formă ar putea avea ele loc.

Scopul şi obiectivele cursului: Cursul urmăreşte conştientizarea şi clarificarea problemelor filosofico-metodologice aflate în spatele cercetărilor de etică aplicată, furnizând studentului cadre de evaluare morală utilizabile, printr-o adecvată aplicare, în orice domeniu al eticii aplicate (etică medicală, etica afacerilor, etica presei etc.). Acest curs urmăreşte totodată, prin exemplele date, formarea unor deprinderi de evaluare morală bine instrumentate metodologic, indicând limitele metodelor discutate ca şi punctele lor comune.
Cursul e util atât viitorilor profesori care vor preda lecţii de etică aplicată, cât şi celor ce se vor implica la modul profesional într-un domeniu particular al eticii aplicate (e.g. comisiile de etică din spitale etc.) El urmăreşte să arate cum poate fi ridicată evaluarea morală deasupra nivelului bunului simţ comun.

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru
Titlul cursului: ANALIZĂ ŞI ARGUMENTARE ÎN ETICĂ
Scopul acestui curs este să ofere bazele necesare pentru discutarea într-un cadru analitic-argumentativ a problematicii atât de la studiile europene, cât şi din etică şi relaţiile internaţionale. Cursul va aborda fenomene de natură semantică şi pragmatică prezente în procesul analizei, al argumentării şi, în general, al disputelor bazate pe raţionamente şi gândire critică. Cursanţii vor fi familiarizaţi cu noţiuni de bază ale pragmaticii comunicării, introduse prin corelarea logicii informale şi a unor elemente de logică formală cu limbajul natural; vor deprinde tehnici de analiză critică a argumentării şi vor studia principalele tipuri de erori informale de argumentare (sofismele). În centrul atenţiei va fi procesul de argumentare în etică.

Prof. dr. Adrian-Paul Iliescu
Titlul cursului: ETICĂ SOCIALĂ ŞI POLITICĂ
Descrierea cursului: Cursul are un dublu caracter, teoretic şi aplicativ. El prezintă o parte dintre principalele probleme, dileme şi controverse din sfera eticii sociale şi politice, evidenţiind dificultăţile teoretice şi practice ale domeniului, argumentele şi soluţiile folosite în dezbateri, pe bază de exemple din viaţa politică a secolelor XX şi XXI.
Scopul şi obiectivele cursului: Scopul cursului este furnizarea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea problematicii eticii sociale şi politice, formarea sensibilităţii pentru aspectele şi dificultăţile etice ale vieţii sociale şi ale politicilor publice, formarea capacităţii de a interpreta şi argumenta poziţiile morale centrale din dezbaterea contemporană.

Conf. univ. dr. Radu Dudău
Titlul cursului: ANALIZA CONFLICTELOR INTERNAŢIONALE ŞI METODE DE NEGOCIERE
Descrierea cursului. Cursul prezintă tipologiile şi metodele de analiză a situaţiilor de conflict de pe scena internaţională, precum şi principalele metode şi tehnici de management al conflictelor. Ca parte integrantă a managementului conflictelor, procesul de negociere este analizat atât în articulaţiile sale generale, cât şi în particularităţile situaţiilor de negociere internaţională.Sunt prezentate principalele teorii ale declanşării şi evoluţiei conflictelor internaţionale, precum şi principalele instrumente de analiză şi proiecţie. Teoria jocurilor constituie instrumentul fundamental de analiză a conflictelor, însă limitările deciziei raţionale relevate de psihologia socială şi cognitivă şi de studiile culturale permit prezentarea unui tablou complex al genezei, desfăşurării şi gestionării conflictelor. Cursul pune accent pe studii de caz şi pe introducerea de informaţie factuală. Sunt prezentate principalele mijloace de măsurare şi cuantificare empirică a conflictelor internaţionale, ceea ce presupune o introducere în limbajul analizei statistice a fenomenelor sociale. Studenţii vor dobândi cunoştinţele necesare pentru a recunoaşte şi clasifica o situaţie de conflict internaţional, pentru a încadra justificat complexul de cauze ale conflictului, precum şi pentru a cunoaşte tipurile importante de intervenţie pentru rezolvarea respectivului tip de conflict.

Prof. univ. dr. Mihail-Radu Solcan
Titlul cursului: DIVERSITATE LINGVISTICĂ ŞI IDENTITATE EUROPEANĂ
Descrierea cursului.Cursul îşi propune să furnizeze masterandelor/masteranzilor o formaţie care să îmbine cunoştinţe teoretice cu privire la multilingvism (diversitate lingvistică) în Europa, deprinderi practice de lucru cu texte în mai multe limbi europene şi cunoştinţe cu privire la documentele oficiale ale Uniunii Europene pe tema multilingvismului.

Prof. univ. dr. Vasile Morar
Titlul cursului: ETICA ÎN AFACERI
Cursul are ca prim obiectiv prezentarea liniilor de forţă ale eticii afcerilor în condiţiile în care dimensiunea internaţională a relaţiilor de afaceri contează tot mai mult. Un alt scop al cursului este identificarea nucleului moral al idealului democratic şi discutarea legăturii dintre capitalism şi moralitate. Este discutat traseul sinuos ale acestui raport în context european (a se vedea şi Vasile Morar „Etica în afaceri şi politica“ - cf. Anexa 2.1.6-2 ). O atenţie deosebită este acordată în curs ideii de responsabilitate, a tât a întreprinzătorului ca individ, cât şi a corporaţiei. Cursul analizează instituţionalizarea eticii în corporaţii. În încheiere sunt discutate regulile cruciale pentru gândirea etică în afaceri.

Prof. univ. dr. Adrian-Paul Iliescu
Titlul cursului: ETICA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE
Descrierea cursului: Cursul are un dublu caracter, teoretic şi aplicativ. El prezintă principalele probleme, dileme şi controverse din sfera eticii relaţiilor internaţionale, evidenţiind dificultăţile teoretice şi practice ale domeniului, argumentele şi soluţiile folosite în dezbateri, pe bază de exemple din viaţa politică a secolelor XX şi XXI. Scopul şi obiectivele cursului: Scopul cursului este furnizarea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea problematicii eticii relaţiilor internaţionale, formarea sensibilităţii pentru aspectele şi dificultăţile etice ale scenei internaţionale, formarea capacităţii de a interpreta şi argumenta poziţiile morale centrale din dezbaterea contemporană.

Conf. univ. dr. Mihaela Alexandra Pop
Titlul cursului: CULTURĂ ŞI IDENTITATE EUROPEANĂ
Descrierea cursului. Cursul îşi propune să abordeze cultura europeană ca modalitate de constituire şi afirmare a identităţii europene. Problema identităţii europene fiind o problemă cu multiple faţete şi variate interpretări, cursul îşi propune un punct de vedere asupra ei din perspectiva câtorva teme fundamentale din istoria culturii europene. Cele două componente fundamentale ale culturii europene sunt cea greacă si cea iudeo-creştină. La acestea se adaugă elemente precreştine regionale cum ar fi cele celtice sau cele arabe din perioada medievală. In ultimele secole aportul cultural extra-european a contribuit într-o măsură largă la redefinirea unor perioade din istoria culturii europene. Spre exemplificare: aportul afircan sau cel extrem asiatic în artele plastice de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Fenomenul se perpetuează în zilele noastre. De pildă, se vorbeşte tot mai mult de o islamizare a unor regiuni întinse ale Franţei. Abordarea temelor se va face atât din perspectivă diacronică, urmărindu-se evoluţia sau involuţia unor teme dar şi din perspectivă sincronică în măsura în care temele se regăsesc la mai mulţi autori care le tratează distinct, conferindu-le nuanţe relevante.

Conf. univ. dr. Romulus Brâncoveanu
Titlul cursului: TEORIA ORGANIZAŢIILOR EUROPENE. INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE
Descrierea cursului: Cursul prezintă principalele probleme ale teoriei relaţiilor internaţionale în contextul Uniunii Europene. Scopul acestui curs este să ofere studenţilor cunoştinţe aprofundate şi capacităţi necesare înţelegerii cadrului teoretic al funcţionării şi analizei instituţiilor europene din perspectivă formală, realistă, funcţionalistă etc. Prima parte a cursului tratează probleme ale istoriei UE, a doua parte fiind consacrată analizării structurilor şi organismelor UE. În cadrul cursului sunt discutate, de asemenea, aspectele procesului de integrare a României în UE.

Conf. univ. dr. Constantin Stoenescu
Titlul cursului: ETICA MEDIULUI
Descrierea cursului. Dezvoltarea economică, ştiinţifică şi tehnologică are consecinţe asupra mediului înconjurător, îl transformă şi îl afectează. Cursul îşi propune să prezinte câteva dintre temele consacrate în domeniul eticii mediului înţeleasă ca etică aplicată şi să aducă în atenţia studenţilor unele dintre principiile şi argumentele care ghidează dezbaterea actuală. De asemenea, sunt prezentate câteva construcţii actuale ale politicilor publice care internalizează dimensiunea protejării mediului. Cursul urmăreşte să-i familiarizeze pe studenţi cu principalele caracteristici ale eticii mediului ca etică aplicată, precum şi să expună câteva dintre principalele contribuţii teoretice în domeniu. De asemenea, prin acest curs vor fi transmise cunoştinţe care permit evaluarea etică specifică a activităţii umane, vor fi formate deprinderi de gândire critică pe baza unor principii teoretice generate de dezideratul protecţiei mediului şi vor fi formate atitudini prin internalizarea etosului specific. În fine, studenţii se vor familiariza cu principalele aspecte ale practicării unor politici de mediu adecvate.

Prof. univ. dr.Mihail-Radu Solcan
Titlul cursului: METODOLOGIA ŞI ETICA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
Descrierea cursului.Cursul începe cu o introducere în metodologia cercetării ştiinţifice. Cursul prezintă condiţiile care au făcut necesară dezvoltarea sistematică a unei etici a cercetării. Sunt prezentate diversele faţete ale cazurilor de fraudă în cercetarea ştiinţifică. Sunt discutate cerinţele etice ale experimentării în ştiinţă. Cursul vine în sprijinul masterandelor şi masteranzilor în momentul în care sunt în faza de elaborare a disertaţiei. Un alt obiectiv al cursului este conturarea acelor zone ale cercetării ştiinţifice în care s-au pus cu mai mare acuitate probleme de ordin etic. Sunt analizate diversele aspecte ale conceptului de fraudă în cercetare şi discutatea cazurilor relevante. Un alt obiectiv al cursului este clarificarea limitelor experimentării, atât în cazul implicării oamenilor în experimente, cât şi-n acela al folosirii animalelor. Cursul pune, de asemenea, accent pe legătura dintre etica la nivelul cercetării în genere şi etică în cercetarea efectuată în vederea elaborării disertaţiilor masterandelor şi masteranzilor. Sunt discutate, de asemenea, chestiunile etice legate de lucrarea de disertaţie ca atare.

Conf. univ. dr. Romulus Brâncoveanu
Titlul cursului: RAŢIUNE PUBLICĂ ŞI DEMOCRAŢIE
Scopul şi descrierea cursului: Scopul acestui curs este să ofere masterazilor cunoştinţe aprofundate şi capacităţi necesare înţelegerii sistemelor democratice şi a funcţionării democraţiei în societăţile pluraliste. Baza cursului o constituie texte din Kant, Rawls şi Habermas, o atenţie deosebită acordându-se disputei dintre Rawls şi Habermas cu privire la întrebuinţarea publică a raţiunii.

Etica aplicată în societate, afaceri şi organizaţii

CURRICULUM

Anul I, Semestrul I
1.1 Metode de decizie etică (prof.dr.Valentin Mureşan) – cod curs M.1.E.01
1.2 Analiză şi argumentare în etică (prof.dr.Mircea Dumitru) - cod curs M.1.E.02
1.3 Etică socială şi politică (prof.dr.Adrian Paul Iliescu) - cod curs M.1.E.03
1.4 Etică aplicată şi deontologie profesională (conf.dr.Romulus Brâncoveanu) - cod curs M.1.E.04

Anul I, Semestrul II
2.1 Etică în afaceri (prof.dr.Vasile Morar) - cod curs M.1.E.05
2.2 Etică în tehnologia informaţiei (prof.dr.Mihail Radu Solcan) - cod curs M.1.E.06
2.3 Etica relaţiilor internaţionale (prof.dr.Adrian Paul Iliescu) - cod curs M.1.E.07

Anul II, Semestrul I
3.1 Cultură organizaţională şi management (prof.dr. Valentin Mureşan) – cod curs M.2.E.01
3.2 Etica drepturilor omului (conf.dr.Romulus Brâncoveanu) - cod curs M.2.E.02
3.3 Etica mediului (conf.dr.Constantin Stoenescu) - cod curs M.2.E.03

Anul II, Semestrul II
4.1 Etica în mass media (prof.dr.Vasile Morar) - cod curs M.2.E.04
4.2 Metodologia şi etica cercetării ştiinţifice (prof.dr.Mihail Radu Solcan) cod curs M.2.E.05

Obiectivul general al acestui plan de învăţământ este formarea de specialiste/specialişti care să poată profesa în locurile de muncă unde este implicată o intensă evaluare etică (în special acolo unde există instituţionalizate comisii de etică sau alte forme care necesită evaluare sau consultanţă etică). De asemenea, posturi legate de comunicare şi relaţii umane, inclusiv relaţii la nivel internaţional, sunt potrivite cu pregătirea oferită de masterat.
În urma programului de Master în Etică în afaceri şi organizaţii masterandele şi masteranzii vor dobândi o pregătire aprofundată, o calificare superioară, având valenţe în plus faţă de studiile de licenţă.
Principala calitate, dobândită ca urmare a conţinutului procesului didactic este capacitatea de a gândi critic, independent..
Un alt lucru important este capacitatea de a analiza din perspectivă etică problemele pe care le au de rezolva diferitele organizaţii..
Formaţia primită le va permite absolvenţilor sa-şi potenţeze capacitatea de leadership..
Un lucru de mare importanţă, luat în considerare în cadrul masteratului, este formarea unei capacităţi de a lucra în medii diverse din punctul de vedere al valorilor.

Descrierea cursurilor

Prof. univ. dr. Valentin Mureşan
Titlul cursului: METODE DE DECIZIE ETICĂ

Cursul face parte din programa obligatorie a studenţilor de la masteratul de „Etică în afaceri şi organizaţii ” şi îşi propune să prezinte o serie de metode utilizabile în evaluarea morală a unor situaţii concrete (principiismul, utilitarismul binivelar, cazuistica morală, narativismul etic etc.), cu meritele şi cu limitele lor, ilustrate prin exemple. E un curs intermediar între studiul teoriilor etice din ciclul I şi preocupările de etică aplicată, în orice formă ar putea avea ele loc.
Scopul şi obiectivele cursului: Cursul urmăreşte conştientizarea şi clarificarea problemelor filosofico-metodologice aflate în spatele cercetărilor de etică aplicată, furnizând studentului cadre de evaluare morală utilizabile, printr-o adecvată aplicare, în orice domeniu al eticii aplicate (etică medicală, etica afacerilor, etica presei etc.). Acest curs urmăreşte totodată, prin exemplele date, formarea unor deprinderi de evaluare morală bine instrumentate metodologic, indicând limitele metodelor discutate ca şi punctele lor comune.
Cursul e util atât viitorilor profesori care vor preda lecţii de etică aplicată, cât şi celor ce se vor implica la modul profesional într-un domeniu particular al eticii aplicate (e.g. comisiile de etică din spitale etc.) El urmăreşte să arate cum poate fi ridicată evaluarea morală deasupra nivelului bunului simţ comun.

Prof. univ. dr. Mircea Dumiru
Titlul cursului: ANALIZĂ ŞI ARGUMENTARE ÎN ETICĂ

Scopul acestui curs este să ofere bazele necesare pentru discutarea într-un cadru analitic-argumentativ a problematicii atât din etica generală, cît și din etica aplicată. Cursul va aborda fenomene de natură semantică şi pragmatică prezente în procesul analizei, al argumentării şi, în general, al disputelor bazate pe raţionamente şi gândire critică. Cursanţii vor fi familiarizaţi cu noţiuni de bază ale pragmaticii comunicării, introduse prin corelarea logicii informale şi a unor elemente de logică formală cu limbajul natural; vor deprinde tehnici de analiză critică a argumentării şi vor studia principalele tipuri de erori informale de argumentare (sofismele). În centrul atenţiei va fi procesul de argumentare în etică.

Prof. univ. dr. Adrian-Paul Iliescu
Titlul cursului: ETICĂ SOCIALĂ ŞI POLITICĂ

Descrierea cursului: Cursul are un dublu caracter, teoretic şi aplicativ. El prezintă o parte dintre principalele probleme, dileme şi controverse din sfera eticii sociale şi politice, evidenţiind dificultăţile teoretice şi practice ale domeniului, argumentele şi soluţiile folosite în dezbateri, pe bază de exemple din viaţa politică a secolelor XX şi XXI.

Scopul şi obiectivele cursului: Scopul cursului este furnizarea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea problematicii eticii sociale şi politice, formarea sensibilităţii pentru aspectele şi dificultăţile etice ale vieţii sociale şi ale politicilor publice, formarea capacităţii de a interpreta şi argumenta poziţiile morale centrale din dezbaterea contemporană.

Conf. univ. dr. Romulus Brâncoveanu
Titlul cursului: ETICĂ APLICATĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ

Scopul şi descrierea cursului: Cursul îşi propune să prezinte într-un mod comprehensiv principalele probleme ale eticilor profesionale şi să ofere cunoştinţele şi abilităţile necesare evaluării şi rezvolvării unor cazuri tipice. În cadrul cursului vor prezentate şi analizate diferite concepte şi modele ale eticii aplicate în domenii profesionale (Deontologie şi teleologie în etică. Deontologie sau etica a ceea ce este bine şi ce este rău (right and wrong). Obligaţia morală. Datorii, obligaţii, drepturi şi responsabilităţi morale. Conştiinţa morală. Organizaţii, profesii, roluri organizaţionale, roluri profesionale şi roluri morale. Caracter moral şi rol profesional. Principii etice şi probleme morale. Comportamentul moral. Caracteristici ale standardelor morale. Relativism vs. Universalism). O atentie deosebita va fi acordata codurilor etice profesionale (etica juridică, etica în contabilitate, finanţe, marketing, etica funcţiei publice etc.) şi unor concepte corelate precum: standarde profesionale, responsabilitate profesionala şi responsabilitate morală, recompense şi discreditare, control, instanţe profesionale şi penalizări, responsabilitate socială, conflictul de interese, drepturi şi obligaţii, bunul plac la angajare şi la locul de muncă, dreptul la privatitate, hărţuirea sexuală, exploatarea.

Prof. univ. dr. Vasile Morar
Titlul cursului: ETICĂ ÎN AFACERI
Cursul are ca prim obiectiv operarea delimitărilor terminologice şi conturarea perspectivelor din etica afacerilor (cum ar fi „etica dialogului“ sau „şcoala critică“). Un alt scop al cursului este identificarea nucleului moral al idealului democratic şi discutarea legăturii dintre capitalism şi moralitate. O atenţie deosebită este acordată în curs ideii de responsabilitate, atât a întreprinzătorului ca individ, cât şi a corporaţiei. Cursul analizează instituţionalizarea eticii în corporaţii. În încheiere sunt discutate regulile cruciale pentru gândirea etică în afaceri.

Prof. univ. dr. Mihail Radu Solcan
Titlul cursului: ETICĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Descrierea cursului: Cursul îşi propune să prezinte, din perspectiva impactului tehnologiei informaţiei, probleme etice legate etica programării computerelor, natura drepturilor de autor în cazul programelor de computer, natura sferei private în contextul Internetului, natura dreptului la informare în contextul Internetului. Este un curs intermediar între cursuri elementare despre etica aplicată în ansamblul ei şi cursuri pe teme avansate din etica tehnologiei informaţiei.
Obiectivele cursului: Liniile de forţă ale tematicii cursului sunt astfel concepute încât să acopere problemele etice ridicate de programarea calculatoarelor şi dezvoltarea Internetului. Un alt obiectiv important al cursului îl constituie prezentarea disputelor legate de drepturile de proprietate asupra programelor de calculator. Problemele legate de apărarea sferei private în condiţiile Internetului şi de dreptul la libera exprimare şi informare sunt, de asemenea, în atenţia cursului.

Prof. univ. dr. Adrian-Paul Iliescu
Titlul cursului: ETICA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE

Descrierea cursului: Cursul are un dublu caracter, teoretic şi aplicativ. El prezintă principalele probleme, dileme şi controverse din sfera eticii relaţiilor internaţionale, evidenţiind dificultăţile teoretice şi practice ale domeniului, argumentele şi soluţiile folosite în dezbateri, pe bază de exemple din viaţa politică a secolelor XX şi XXI.
Scopul şi obiectivele cursului: Scopul cursului este furnizarea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea problematicii eticii relaţiilor internaţionale, formarea sensibilităţii pentru aspectele şi dificultăţile etice ale scenei internaţionale, formarea capacităţii de a interpreta şi argumenta poziţiile morale centrale din dezbaterea contemporană.

Prof. univ. dr. Valentin Mureşan
Titlul cursului: CULTURĂ ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANANGEMENT

Descrierea cursului şi cerinţe: Cursul face parte din programa obligatorie a studenţilor din masteratul de Etica în afaceri şi organizaţii şi îşi propune să prezinte într-un mod sintetic principalele probleme ale culturii organizaţionale
Scopul şi obiectivele cursului: Scopul acestui curs este să ofere studenţilor de Etică în afaceri și organizații cunoştinţe aprofundate şi capacităţi necesare înţelegerii şi modelării cadrului culturii organizaţionale La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să utilizeze cunoştinţele şi capacităţile dobândite în activităţi de management, training sau de cercetare.

Conf. univ. dr. Romulus Brâncoveanu
Titlul cursului: ETICA DREPTURILOR OMULUI

Scopul şi obiectivele cursului: Scopul acestui curs este de a oferi celor care îl urmează cunoştinţe aprofundate şi capacităţi necesare înţelegerii eticii drepturilor omului. La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să utilizeze cunoştinţele şi capacităţile dobândite pentru a realiza studii de caz şi analiza unor probleme practice. Tematica cursului se va axa pe urmatoarele aspecte : Concepţii cu privire la drepturi. Distincţii de bază (Hart – drepturi naturale, Dworkin – rights as trumps, Rawls – problema toleranţei într-o societate pluralistă, Habermas – raţiunea publică, Locke, Nozick – dreptul la proprietate, Constant – libertatea anticilor şi libertatea modernilor). Construcţia drepturilor: raţionalitate şi relativism. Tipuri de drepturi (Hohfeld). Drepturile omului în epoca modernă şi post-modernă. Drepturi naturale şi rationalitate. Drepturi şi relativism cultural (Marshall, Dahrendorf). Dreptatea economică. Cetăţănia. Problematica pedepsei. Pedeapsa cu mortea. Reparaţie sau victimizare? Problema drepturilor omului în societăţile în tranziţie. Dreptatea în reparaţie. Truth Commisions (Raportul Tismăneanu). Procesul comunismului. Sexism, rasism şi opresiune. Genocid. Tortura. Etica dreptului la sanatate. Drepturile copilului. Drepturile omului într-o societate globalizantă.

Conf. univ. dr. Constantin Stoenescu
Titlul cursului: ETICA MEDIULUI

Descrierea cursului: Dezvoltarea economică, ştiinţifică şi tehnologică are consecinţe asupra mediului înconjurător, îl transformă şi îl afectează. Cursul îşi propune să prezinte câteva dintre temele consacrate în domeniul eticii mediului înţeleasă ca etică aplicată şi să aducă în atenţia studenţilor unele dintre principiile şi argumentele care ghidează dezbaterea actuală. De asemenea, sunt prezentate câteva construcţii actuale ale politicilor publice care internalizează dimensiunea protejării mediului.
Obiective: Cursul urmăreşte să-i familiarizeze pe studenţi cu principalele caracteristici ale eticii mediului ca etică aplicată, precum şi să expună câteva dintre principalele contribuţii teoretice în domeniu. De asemenea, prin acest curs vor fi transmise cunoştinţe care permit evaluarea etică specifică a activităţii umane, vor fi formate deprinderi de gândire critică pe baza unor principii teoretice generate de dezideratul protecţiei mediului şi vor fi formate atitudini prin internalizarea etosului specific. În fine, studenţii se vor familiariza cu principalele aspecte ale practicării unor politici de mediu adecvate.

Prof. univ. dr.Vasile Morar
Titlul cursului: ETICA ÎN MASS-MEDIA

Obiectivul principal al cursului este prezentarea rolului principiilor etice în mass-media. Cursul discută relaţia dintre mass-media şi adevăr, dreptate socială, responsabilitate. Este analizată problema loialităţilor conflictuale în mass-media, precum şi impactul bogăţiei asupra mass-media şi a încrederii publicului în mass-media. De asemenea, un obiectiv al cursului este analiza problemei cenzurii exercitate asupra mass-media.

Prof. univ. dr. Mihail Radu Solcan
Titlul cursului: METODOLOGIA ŞI ETICA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Cursul începe cu o introducere în metodologia cercetării ştiinţifice. Cursul prezintă condiţiile care au făcut necesară dezvoltarea sistematică a unei etici a cercetării. Sunt prezentate diversele faţete ale cazurilor de fraudă în cercetarea ştiinţifică. Sunt discutate cerinţele etice ale experimentării în ştiinţă. Cursul vine în sprijinul masterandelor şi masteranzilor în momentul în care sunt în faza de elaborare a disertaţiei.
Obiective: Un prim obiectiv al cursului este trasarea fazelor unei cercetări ştiinţifice. Un alt obiectiv al cursului este conturarea acelor zone ale cercetării ştiinţifice în care s-au pus cu mai mare acuitate probleme de ordin etic. Sunt analizate diversele aspecte ale conceptului de fraudă în cercetare şi discutatea cazurilor relevante. Un alt obiectiv al cursului este clarificarea limitelor experimentării, atât în cazul implicării oamenilor în experimente, cât şi-n acela al folosirii animalelor. Cursul pune, de asemenea, accent pe legătura dintre etica la nivelul cercetării în genere şi etică în cercetarea efectuată în vederea elaborării disertaţiilor masterandelor şi masteranzilor. Sunt discutate, de asemenea, chestiunile etice legate de lucrarea de disertaţie ca atare.

ESTETICI APLICATE ÎN ARTA TEATRALĂ

Masteratul „Estetici aplicate în arta teatrală” reprezintă concretizarea interdisciplinară a unui proiect complex şi ambiţios, rod al colaborării dintre cadre universitare de la Uniunea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (U.N.A.T.C) şi Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. După cum o arată şi titulatura, masteratul îşi propune explorarea în dublu registru, teoretic şi practic, a unor varii experienţe şi dimensiuni fundamentale ale teatrului, fie el clasic sau contemporan. O parcurgere rapidă a planului de învăţământ, afişat pe acest site, îi va convinge de aceasta, sperăm, pe potenţialii candidaţi. Cursurile masteratului se axează pe aprofundarea cunoştinţelor şi extinderea experienţei scenice, concomitent cu dobândirea unor argumente de factură teoretică, care să ofere cadrul – necesar şi util totodată – pentru aplicaţiile practice. Un accent deosebit va fi pus pe conturarea unui parcurs profesional individualizat al masterandului, aspect materializat prin dezvoltarea capacităţii acestuia de a propune proiecte personale şi de a le urmări coerent şi eficient dezvoltarea. În general, masteratul „Estetici aplicate în arta teatrală” a făcut din promovarea şi consolidarea capacităţii individuale de iniţiativă profesională unul dintre principalele sale obiective, ceea ce sperăm că îi va oferi absolventului mijloacele concrete de reuşită în viitoarea sa carieră. Din punct de vedere pedagogic, am urmărit îmbinarea experienţei şi profesionalismului unor cadre universitare consacrate cu energia şi deschiderea de care dau dovadă tinerii noştri colaboratori. În ambele cazuri însă, metodele de predare vor fi moderne, interactive, iar conţinuturile abordate vor prezenta o certă relevanţă.

Masteratul „Estetici aplicate în arta teatrală” se desfăşoară numai în forma cu taxă, cu un număr minim de 20 de masteranzi. La masterat se pot înscrie licenţiaţi în orice domeniu.

Taxa anuală pentru locurile cu taxă = 6 000 RON

Acte necesare pentru înscriere:
•Dosar plic;
•Cerere de înscriere;
•Diploma de bacalaureat şi diploma de licenţă (sau adeverinţa pentru cei care au susţinut examenul de licenţă in sesiunea din iunie 2009), ambele în original;
•Certificat de naştere - copie legalizată;
•Copie după buletin sau carte de identitate;
•3 fotografii tip buletin de identitate;
•Adeverinţă medicală;
•Chitanţă - taxa de înscriere: 120 RON. Se plăteşte la secretariatul facultăţii.

La înscriere candidatul va mai depune:

CV şi o scrisoare de intenţie de max. 3 pagini – un argument teoretic care să prezinte justificarea opţiunii pentru acest masterat şi proiectele profesionale de viitor.

Înscrieri: 1– 5 SEPTEMBRIE 2010

Proba practică în vederea admiterii la masterat se va organiza în data de 9 septembrie 2010, ora 9:00.

Proba practică:

a) Interviu pe baza mapei profesionale (CV şi scrisoare de intenţie, depuse odată cu dosarul de înscriere).

b) Monolog (nu mai mult de trei minute). Monologul poate fi din teatrul clasic, Shakespeare, Molière, dramaturgia secolului XX, precum şi din cea contemporană.

c) Un exerciţiu de improvizaţie, pe o temă la alegerea comisiei.

Toate aceste probe se susţin în aceeaşi zi de concurs.

Persoană de contact:

Conf. univ. dr. Viorel Vizureanu: vizureanu@yahoo.com

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT  Estetici aplicate în arta teatrală (DOC)
An universitar 2010/2011