Discursul parlamentar romanesc : traditie si modernitate. O abordare pragma-retorica

Cercetarea propusa se incadreaza intr-o paradigma teoretica generala de mare actualitate in stiintele limbajului, cea functionala. In acelasi timp, ea apartine ariei studiilor bazate pe corpus (corpus linguistics), care cunoaste astazi o expansiune continua gratie mijloacelor electronice, augmentand gradul de obiectivitate stiintifica al rezultatelor. La toate acestea se adauga o viziune radical noua asupra diacroniei, implicand modernizarea esentiala a problematicii tratate si a metalimbajului folosit, in concordanta cu evolutiile produse la nivel international in studierea istorica a limbajului nu numai ca sistem, ci si sub aspectul actualizarii discursive.

Cercetarea discursului politic, in general, si a discursului parlamentar, ca varianta a acestuia, constituie unul dintre centrele de interes actuale ale specialistilor europeni, indeosebi in legatura cu procesul de extindere a Uniunii Europene, care a determinat necesitatea acomodarii reciproce a traditiilor si formelor discursive.

Discursul parlamentar va fi abordat dintr-o perspectiva interdisciplinara, urmarindu-se modul in care organizarea acestuia la nivel micro- si macro-structural se coreleaza cu perceptia asupra diferitelor evenimente din epoca, ideologia formatiunilor politice, particularitati de mentalitate colectiva si de psihologie sociala. Vor fi discutate aspecte privind structura generala a discursului parlamentar.

Analiza pragma-retorica a discursului surprinde: (i) aspecte privind structura generala a discursului parlamentar (constituirea semnificatiei si progresia tematica, particularitati ale actelor de vorbire, exploatarea maximelor comunicative, strategii ale politetii); (ii) aspecte derivate din scopurile institutionale ale discursului parlamentar (strategii ale acordului si ale dezacordului, strategii ale consensului si conflictului, strategii argumentative, strategii ale manipularii, aspecte retorice – logos, pathos, ethos).

Analiza pragma-retorica se concentreaza asupra definirii unor aspecte privind nivelul macro-, respectiv, microstructural al discursului. Privind nivelul macrostructural, sunt relevante: respectarea sau incalcarea normelor si constrangerilor institutionale, orientarea discursului (consensuala/ confruntativa, concepute scalar; eventuala mediere a posibilelor conflicte), modul de gandire reflectat (rational/emotional), tipuri de argumentare si argumente; structura ansamblului discursiv (forme monologice/dialogice; in al doilea caz, distributia rolului de emitator: reguli generale si incalcari ale acestora, tipuri preponderente de perechi de adiacenta etc.). Pentru nivelul microstructural sunt relevante: tehnicile de monitorizare a discursului, cuvinte cheie si clisee, structuri metadiscursive, tipuri de modalizare, conectori logici si pragmatici, strategii ale politetii, uzul strategic al structurilor parantetice etc.

Abordarea pe care o propunem este complet noua in tara noastra, incercand sa puna de acord cercetarea traditionala a valorilor culturale nationale (prin aducerea in actualitate a discursurilor unor personalitati marcante ale vietii parlamentare romanesti: M. Kogalniceanu, I.Bratianu, N.Iorga, C. Argetoianu, N. Filipescu, N. Titulescu etc.), cu abordarile dintr-o perspectiva teoretica moderna, obiectivele stiintifice fiind completate de scopuri practice, legate de eficientizarea discursului parlamentar si a comunicarii intre tarile membre UE in cadrul parlamentului european.

Cercetarea noastra va tine seama de stadiul actual al cunoasterii in aria aferenta temei propuse, valorificand, intr-o viziune critica si constructiva, o serie de achizitii teoretice si rezultate practice obtinute de specialisti consacrati. Dintre acestea mentionam: perspectiva interactionista asupra discursului, asa cum se configureaza aceasta in lucrarile clasice ale lui E.Goffman (1959, 1974, 1981), si mai ales in versiunea propusa de C. Kerbrat-Orecchioni (1990, 1992, 1994; 2005), cu insistenta asupra aspectelor referitoare la negocierea discursiva si la functionarea politetii; cercetarile asupra discursului politic, in general, definit drept practica sociala permitand circulatia ideilor si a opiniilor in spatiul public, unde se confrunta diversi actori care trebuie sa respecte anumite reguli impuse de dispozitivul comunicativ si care utilizeaza anumite strategii discursive (pentru teorie, Charaudeau 2005; pentru modele de analiza: Trognon/ Larroue 1994); analiza critica a discursului (CDA), varianta de analiza a discursului larg folosita in stiintele sociale, bazata pe o viziune dialectica a relatiei dintre discurs si societate (Fairclough 2003, 2005; van Dijk 1997, 1998); cercetarile asupra argumentarii in discurs care pun in evidenta fundamentele retorice, logice si pragmatice ale proceselor argumentative (van Eemeren/Grootendorst 2004; Amossy 2006); lucrarile teoretice si studiile de caz consacrate discursului parlamentar (Bayley 2004; Bukhardt/Boke 2000; Burkhardt 2003; Ilie – studii publicate intre 1999-2006).

Mentionam, de asemenea, cateva lucrari romanesti, preponderent teoretice asupra comunicarii politice, abordate din diferite perspective (Salavastru 1999; Beciu 2002), precum si cateva cercetari aplicative ale unor specialisti straini, referitoare la aspecte ale discursului politic romanesc in secolul al XIX-lea (Fellerer / Metzeltin 2003; Metzeltin/ Lindenbauer/ Wochele 2005).

Director al proiectului Grant CNCSIS 2136/2009-2011:

Prof.univ.dr. Liliana Ruxandoiu,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere

Echipa de cercetare

Prof.univ.dr. Liliana Ruxandoiu,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere

 

Prof.univ.dr. Andra Vasilescu,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere

 

Conf.univ.dr. Ariadna Stefanescu,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere

 

Lect.dr. Melania Roibu,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere

 

Asist.drd. Mihaela-Viorica Constantinescu,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere

 

Asistent de cercetare, drd. Silviu Hariton

Centrul de Lingvistica Teoretica si Aplicata,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere

Articole si comunicari

 

Pagină actualizată la 18 Noiembrie 2010.