Metodologia pentru alegerea organelor de conducere

Principii generale

1. Alegerile organelor de conducere de la nivelul departamentelor, facultăţilor şi al Universităţii au loc în temeiul dispoziţiilor legale relevante în vigoare la data alegerii.

2. Durata alegerilor pentru funcţiile de conducere nu poate depăşi şase luni.

3. În cazul revocării titularului unei funcţii de conducere sau vacantării acesteia, procesul alegerii sau numirii succesorului nu poate depăşi trei luni.  

 4. Alegerile se fac pe bază de vot universal, direct şi secret. Fiecare persoană are dreptul la un singur vot. Au drept de vot cadrele didactice şi cercetătorii din Universitate, titulari prin concurs, cu norma de bază în Universitate, având contract de muncă pe durată nedeterminată cu Universitatea, precum şi studenţii. Reprezentarea nu este admisă în cazul în care votul este secret.  Alegerile pentru o structură de conducere se validează dacă au participat cel puțin jumătate plus unu din membrii cu drept de vot la nivelul acelei structuri.

5. Nici un candidat nu poate fi ales în absenţă ori împotriva voinţei sale, exprimate în scris.

6. Sunt declarate alese în consiliile departamentelor şi facultăţilor şi în Senat, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi "pentru" şi până la completarea locurilor eligibile, persoanele care au obţinut majoritatea voturilor (jumătate plus unu) din totalul membrilor electori prevăzuţi pentru nivelul respectiv.  

7. Durata mandatului organelor de conducere este de patru ani. Alegerile pentru posturile de conducere devenite vacante în timpul mandatului se organizează conform metodologiei folosite pentru alegerile de la începutul acelui mandat, dacă prin lege nu se prevede altfel.

8. Locurile ocupate de studenţi în consiliile facultăţilor şi în Senat vor reprezenta cel puţin 25% din numărul total al locurilor în aceste organe, în condiţiile stabilite prin prezenta Metodologie. Mandatul unui reprezentant student în Consiliu sau în Senat se încheie la data încheierii ciclului de studii în care acesta a fost ales.

9. Organele de conducere ale Universităţii vor fi alcătuite din cadre didactice reprezentative, cu prestigiu ştiinţific şi didactic, cu autoritate morală şi cu aptitudini manageriale.

10. Reprezentanţii studenţilor în organele de conducere (consiliile facultăţilor şi Senat) trebuie să aibă rezultate bune în pregătirea profesională la sfârşitul anului universitar precum şi o conduită responsabilă. Un student nu poate reprezenta două facultăţi în acelaşi timp.

11. Nu pot fi alese în funcţii de conducere cadrele didactice şi cercetătorii care au împlinit vârsta legală de pensionare la data alegerilor.

12. Mandatul noilor organe de conducere începe în termen de cel mult 30 de zile de la data validării alegerii lor. În perioada dintre data alegerilor şi cea la care îşi preiau prerogativele noile structuri de conducere, activitatea de conducere este exercitată de structurile în funcţie la data alegerilor. 

Norme de reprezentare

13. Numărul membrilor în consiliile departamentelor este stabilit de facultate, între 5 şi 7 membri, printre care şi directorul.

14. Consiliul facultăţii este compus dintr-un număr impar de membri cadre didactice și cercetători, între 9 şi 35,  stabilit de facultate, la care se adaugă reprezentanţii studenţilor. La stabilirea componenţei membrilor consiliului va fi avută în vedere asigurarea unei proporţii cu ponderea pe care au diferitele departamente în structura organizatorică a facultăţii, în funcţie de numărul de contracte de muncă încheiate cu titulari pe durată nedeterminată. 

15. Numărul prodecanilor unei facultăţi este de 1 până la 5 prodecani, proporţional cu numărul de studenţi al facultăţii, respectiv un prodecan la fiecare 750 de studenţi. Numărul prodecanilor este validat în Senat cu o lună înainte de începerea alegerilor.

16. Membrii Senatului Universităţii din Bucureşti sînt în număr de 119, dintre care 30 de studenţi. Personalul didactic şi de cercetare reprezintă facultăţile în Senat în număr proporţional cu numărul posturilor didactice şi de cercetare (pondere 50%) şi cu numărul studenţilor fizici (pondere 50%) ai fiecărei facultăţi. Numărul reprezentanţilor facultăţilor în Senat se determină de Senatul în funcţiune la data alegerilor. 

16. Universitatea are 4 - 6 prorectori, numărul acestora fiind stabilit de Senat. Responsabilităţile specifice ale prorectorilor se stabilesc şi se alocă acestora în prima şedinţă a Biroului executiv nou ales şi se comunică, prin decizia rectorului, tuturor departamentelor, facultăţilor şi compartimentelor funcţionale ale Universităţii.

 

Alegerile la nivelul departamentelor

17. Directorul de departament şi membrii consiliului departamentului sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare. În cazul departamentelor, perioada de alegeri începe la data de 1 octombrie.

18. Persoanele care candidează pentru funcţia de director de departament trebuie să fie personalităţi recunoscute în domeniul lor de activitate şi să aibă o experienţă suficientă în activităţile didactice şi de cercetare.

19. Candidaturile se depun în intervalul cuprins între a 15-a şi a 5-a zi dinaintea datei stabilite pentru desfăşurarea alegerilor.

20. Cu ocazia şedinţei de alegeri, directorul de departament al cărui mandat încetează va prezenta un raport asupra activităţii depuse.

21. Este ales director de departament candidatul care obţine majoritatea voturilor din departament (jumătate plus unu din totalul membrilor cu drept de vot). În cazul neîntrunirii majorităţii cerute se organizează un nou tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri în urma primului tur, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute. Dacă niciunul dintre aceştia nu obţine majoritatea cerută, tururile de scrutin vor continua până la realizarea acesteia.

22. În aceeaşi şedinţă se procedează la alegerea consiliului departamentului şi se formulează propuneri pentru reprezentarea în Consiliul facultăţii, cu depunerea de candidaturi.

23. Desfăşurarea şedinţei de alegeri este consemnată într-un proces-verbal care va cuprinde rezultatele votării, numele directorului de departament, al membrilor consiliului departamentului şi al reprezentanţilor departamentului în Consiliul facultăţii. Procesul-verbal, semnat de secretarul de şedinţă şi de toţi membrii prezenţi ai departamentului, va fi depus la decanatul facultăţii, unde se păstrează pe toată perioada mandatului, după care se arhivează.

24. Consiliul facultăţii aflat în funcţiune la data organizării alegerilor analizează modul de desfăşurare a alegerilor de la nivelul departamentelor şi validează alegerea directorilor de departamente. În cazul constatării unor neregularităţi, Consiliul facultăţii poate hotărî organizarea de noi alegeri, care vor avea loc în termen de o săptămână de la data hotărârii în acest sens a Consiliului facultăţii.

Alegerile la nivelul facultăţii 

25. Alegerile pentru consiliile facultăţilor încep la data stabilită prin hotărârea Senatului. 

26. La nivelul facultăţii, stabilirea structurilor şi a funcţiilor de conducere se face după următoarea procedură:

a)    Numărul reprezentanţilor departamentelor în consiliul facultăţii se stabileşte de către Consiliul în funcţiune la data organizării alegerilor, asigurându-se o reprezentare proporţională a departamentelor în Consiliu;

b)     Componenţa membrilor Consiliului facultăţii este de cel mult 75% cadre didactice şi de cercetare şi, respectiv, cel puţin 25% studenţi;

c)     Reprezentanţii cadrelor didactice şi de cercetare în Consiliul facultăţii sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare cu baza în facultate, iar reprezentanţii studenţilor sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret de către studenţii facultăţii.

27. Vechiul Consiliu organizează alegerea noului Consiliu şi a reprezentanţilor facultăţii în noul Senat.

28. În cadrul aceluiaşi tur de scrutin se procedează la alegerea membrilor Consiliului şi a reprezentanţilor facultăţii în Senat.  

29. Desemnarea reprezentanţilor studenţilor în Consiliul facultăţii se face prin votul universal, direct şi secret al tuturor studenţilor din facultate, conform unor proceduri stabilite de aceştia. Alegerea poate avea loc odată cu aceea pentru reprezentanţii studenţilor în Senat.

30. Procedurile se fac publice cu cel puţin 15 zile mai înainte de data alegerilor.  

31. Cu prilejul desfăşurării alegerilor de la nivelul facultăţii se încheie un proces-verbal care conţine rezultatele votului, numele membrilor noului Consiliu şi numele reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universităţii. Procesul-verbal, semnat de cel care l-a întocmit şi de toţi membrii vechiului Consiliu, va fi depus la decanatul facultăţii, unde se păstrează pe toată perioada mandatului, după care se arhivează. 

32. Noul Consiliu îşi îndeplineşte atribuţiile începând cu a doua zi după validarea alegerii sale de către Senat. 

33. Decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de către noul rector al universităţii şi validat de Senat. La concurs pot participa persoane din cadrul universităţii sau din orice facultate de profil din ţară ori din străinătate care, pe baza audierii în noul Consiliu al facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la concurs.

34. Candidatura pentru postul de decan se depune în intervalul cuprins între a 15-a şi a 5-a zi dinaintea datei stabilite pentru şedinţa de avizare.

35. În cadrul concursului organizat de către noul rector, Consiliul avizează candidaţii la funcţia de decan cu votul majorităţii simple a membrilor acestuia şi pe baza unei metodologii specifice elaborate de Senat.

36. Consiliul facultăţii are obligaţia de a aviza cel puţin 2 candidaţi, cu majoritate din numărul membrilor consiliului; avizul se dă pe baza angajamentului candidaţilor de a efectua cel puţin 15 ore de activitate managerială pe săptămână în facultate.

37. Propunerile pentru decan se înaintează rectorului de către Consiliul facultăţii, în ordinea numărului de voturi şi alături de procesul verbal al şedinţei de avizare.

38. Decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector, în baza angajamentului candidaţilor privind volumul de activitate prevăzut la pct. 36.  Prodecanii vor fi validaţi de Consiliu.  

39. Directorul şcolii doctorale şi consiliul acesteia se aleg prin votul universal, direct şi secret al conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală respectivă, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în Universitate.

40. Alegerile de la şcoala doctorală au loc potrivit calendarului alegerilor de la departamente.  

41. Senatul în funcţiune la data organizării alegerilor analizează şi validează alegerea membrilor noilor consilii şi a reprezentanţilor facultăţilor în Senat. În cazul în care constată încălcări ale prevederilor legale sau ale prezentei Metodologii, Senatul poate hotărî organizarea de noi alegeri, care vor avea loc în termen de o săptămână de la data hotărârii în acest sens a Senatului. 

42. Noul Senat verifică legalitatea avizării candidaţilor la funcţia de decan şi validează sau, după caz, infirmă acest aviz. Dacă în urma infirmării avizului rămân mai puţin de doi candidaţi validaţi la funcţia de decan, se va relua procesul de depunere a candidaturilor şi cel de avizare.

43. Candidaţii validaţi vor fi audiaţi de o comisie numită de rector şi formată din 3 - 5 membri ai Senatului.

44. Membrii structurilor de conducere care sînt consideraţi demişi pentru absenţe, conform Cartei universitare, vor fi înlocuţi după aceleaşi proceduri prin care au fost aleşi.

 

 Alegerile la nivelul Senatului Universităţii

 45. Senatul universitar este compus în proporţie de 75% din personal didactic şi de cercetare şi din cel puţin 25% reprezentanţi ai studenţilor. Toţi membrii Senatului, fără excepţie, sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor, cu respectarea cotelor de reprezentare pe facultăţi.

46. Noul Senat se întruneşte în termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii alegerilor la nivelul facultăţilor.

47. Senatul îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele senatului universitar şi reprezintă Senatul în raporturile cu rectorul.

48. Funcţiile de conducere nu ocupă un loc de drept în Senat. 

49. Rectorul Universităţii este desemnat prin una din următoarele modalităţi:

a) prin concurs public, în baza metodologiei aprobate de Senatul nou-ales, sau

b) prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul Universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din Senat şi din consiliile facultăţilor.

50. Modalitatea de desemnare a rectorului se stabileşte cu cel puţin 6 luni mai înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul Universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din Senat şi din consiliile facultăţilor. 

51. Rectorul ales de comisie sau de comunitatea universitară este supus procedurii de confirmare prin ordin al ministrului de resort, în termen de 30 de zile de la data selecţiei sau alegerii.

52. Rectorul confirmat de ministrul de resort îşi numeşte prorectorii după  consultarea prealabilă a Senatului. Prorectorii astfel desemnaţi sunt supuşi validării din partea Senatului. Prorectorii se vor angaja să efectueze cel puţin 30 de ore de activitate managerială pe săptămână în Universitate.

53. Rectorul confirmat de ministrul de resort încheie cu Senatul un contract de management, ce va cuprinde criteriile şi indicatorii de performanţă managerială precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale. Prin contract se va prevedea efectuarea de către rector a cel puţin 30 de ore de activitate managerială pe săptămână în Universitate.

54. Pe durata mandatului său rectorul nu poate îndeplini funcţii de reprezentare şi demnitate publică.

55. Menţinerea în funcţie a directorului general administrativ al Universităţii se face pe baza acordului scris al acestuia de susţinere executivă a planului managerial al noului rector.

 

Revocare şi demitere

56. Directorul de departament poate fi revocat din funcţie. Procedura se declanşează la iniţiativa a cel puţin o treime a membrilor departamentului, care vor putea solicita organizarea unei şedinţe extraordinare a departamentului având acest punct pe ordinea de zi,  sau la iniţiativa biroului Consiliului facultăţii.

57. Hotărârea de revocare din funcţie a directorului de departament se ia cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor departamentului.

58. Decanul sau prodecanii facultăţii pot fi revocaţi din funcţie. Procedura se declanşează la solicitarea a cel puţin o treime  a membrilor Consiliului facultăţii, care vor putea solicita organizarea unei şedinţe extraordinare a Consiliului având acest punct pe ordinea de zi, sau la iniţiativa Biroului executiv al Consiliului de Administraţie.

59. Hotărârea de revocare din funcţie a decanului / directorului de departament sau a prodecanilor se ia cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor Consiliului facultăţii / departamentului. 

60. Rectorul Universităţii poate fi revocat de către ministrul de resort, în conformitate cu procedura stabilită prin lege.

61. Procedura de demitere a rectorului sau a prorectorilor poate fi declanşată la solicitarea unei treimi din numărul membrilor Senatului.

62. Hotărârea de demitere a rectorului sau a prorectorilor se ia cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor Senatului.

63. Solicitările de demitere se analizează în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii lor în scris. 

 

 

 

 

 

Pagină actualizată la 12 Decembrie 2011.