Grădina Botanică „Dimitrie Brandza”, Universitatea din Bucureşti

 

Înfiinţată în 1860 la iniţiativa doctorului Carol Davila şi cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a avut o istorie destul de zbuciumată şi interesantă, totodată. De la fondare şi până în 1874 a funcţionat sub coordonarea Facultăţii de Medicină în zona în care astăzi este bulevardul Gheorghe Marinescu. În 1874 a trecut sub conducerea Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe şi, în acelaşi timp, este mutată în centrul capitalei, în zona Palatului Şuţu. Modernizarea acestei zone a impus însă o nouă mutare în 1884. Aceasta s-a făcut pe ampasamentul actual, aflat în Cotroceni. Cel căruia i se datorează toate eforturile de mutare şi de organizare în noul loc este doctorul Dimitrie Brandza. Numele acestuia este purtat din 1994 de către Grădina Botanică a Universităţii din Bucureşti, în semn de preţuire pentru marele botanist.

După 1884 a urmat o perioadă de dezvoltare pentru Grădina Botanică, o perioadă în care s-au construit sere, dar şi clădiri destinate fie activităţilor didactice şi ştiinţifice, fie celor administrative, s-au organizat sectoare specifice, s-au realizat amenajări peisagistice, s-au îmbogăţit colecţiile existente.

Atât primul, cât şi cel de-al doilea război mondial aduc Grădinii Botanice pagube însemnate. Astfel, în primul război mondial, în timpul cantonării aici de trupe germane, sunt rechiziţionate numeroare obiecte printre care şi aparatura de laborator sau elemente ale centralei electrice. Cel de-al doilea război mondial produce grădinii botanice bucureştene pierderi şi mai importante. Astfel, într-o singură zi, 4 aprilie 1944, este distrusă, în urma unui bombardament al armatei aliate, munca de câţiva zeci de ani: clădirea institutului botanic care adăpostea, pe lângă sălile de curs, un muzeu şi o valoroasă colecţie de herbar; învelişul de sticlă al serelor în proporţie de 90%; reţeaua de alimentare cu apă; amenajările peisagistice şi colecţiile de plante vii şi conservate. De asemenea, sunt avariate unele clădiri de pe suprafaţa grădinii.

După cel de-al doilea război mondial, treptat, situaţia gradinii botanice se redresează. Se construieşte un nou institut botanic, se construiesc sere noi, se reamenajează spaţiile verzi. Sigur, problemele nu au încetat, fondurile fiind întotdeauna insuficiente, dar putem spune că, în prezent, Grădina Botanică “Dimitrie Brandza” a Universităţii din Bucureşti reprezintă o instituţie de învăţământ şi cercetare, de cultură şi educaţie, un factor activ de conştientizare a relaţiei omului cu natura. Aici sunt adăpostite colecţii de plante vii şi conservate care reprezintă un suport deosebit de important pentru studenţii facultăţilor de biologie, farmacie, medicină veterinară, dar şi pentru preşcolarii, şcolarii, adulţii care vin aici să înveţe despre natură, de la natură. Un rol important îi revine Grădinii Botanice în cercetarea ştiinţifică, studiile desfăşurate aici fiind orientate spre conservarea diversităţii vegetale, aclimatizarea speciilor exotice şi taxonomie. De asemenea, putem spune că Grădină Botanică “Dimitrie Brandza” oferă turiştilor locuri excelente pentru recreere, puncte de atracţie deosebite: serele vechi, construite în 1891 şi incluse în patrimoniul local; muzeul – clădire de patrimoniu, care adăposteşte colecţii interesante de plante conservate, dar şi un număr impresionant de acuarele reprezentând imaginile unor plante autohtone sau exotice; zona cascadei cu grupul de chiparoşi de baltă şi alte conifere; arborii seculari (frasin, stejar) rămaşi aici ca dovadă a vegetaţiei de odinioară a luncii Dâmboviţei. Evenimentele organizate, expoziţiile (Flori…de Florii, Culorile toamnei, expoziţii de artă, de fotografie etc.) şi programele ce vizează educaţia ecologică (Şcoala naturii) sunt alte atracţii pe care le oferă instituţia noastră.

Grădina Botanică “Dimitrie Brandza”, având o suprafaţă de circa 18 hectare, este organizată pe sectoare. La intrare, pe partea dreaptă, vizitatorul este întâmpinat de sectorul Decorativ cu plante ce atrag atenţia prin florile, frunzele sau portul lor deosebit, menite să asigure decorul în toate cele patru anotimpuri. Aici chiar şi iarna sunt câţiva arbuşti înfloriţi (Chimonanthus precox, Hamamelis japonica). Tot pe partea dreaptă, în faţa clădirii administrative, se află o mică stâncărie care grupează plante rare din flora ţării noastre. Printre ele, se află specii de ghiocei din Dobrogea, brânduşe, bujori, laleaua pestriţă, dar şi Sternbergia lutea, o plantă din familia ghioceilor, salvată de pe insula Ada Kaleh, scufundată prin construirea barajului de la Porţile de Fier. În aceeaşi zonă, dar pe partea stângă a aleii, pot fi admirate plante din zona mediteraneană. Pe lângă arbuşti precum smochinul sau rodiul, aici cresc numeroase alte plante, multe dintre ele erbacee. Mergând înainte, pe direcţia N-V, se ajunge la Colina Dobrogeană, sector ce grupează plante caracteristice tufărişurilor şi pajiştilor din Dobrogea. Pot fi admirate aici specii de stânjenei, de bujori, dar şi arbustul cunoscut sub numele de Spinul lui Christos (Paliurus spina-christi) care în Dobrogea edifică un habitat foarte valoros, protejat la nivel european. Pe partea dreaptă, spre Splaiul Independenţei, se află Grădina Italiană caracterizată de un parter gazonat şi decorat cu forme globuloase de merişor. În centrul acestui sector se află un bazin ce cuprinde câteva plante acvatice autohtone: stuf, papură, obligeană, buzduganul apelor, nuferi. Mergând spre Serele de expoziţie, vizitatorul traversează sectoarele Rosarium şi Iridarium. Primul adăposteşte o colecţie de circa 300 de specii şi soiuri de trandafiri, în timp ce al doilea grupează circa 50 specii şi soiuri de stânjenei. Lăsând pe partea dreaptă Serele de expoziţie, şi mergând spre vest, se ajunge la sectorul de plante utile care cuprinde peste 250 specii medicinale, alimentare, tinctoriale etc. Nu putem să nu amintim aici că sectorul îşi păstrează forma de peste 100 ani. De aici, se poate merge mai departe spre Cascadă, Lac şi Colina Coniferelor. Atracţia zonei este reprezentată nu doar de conifere şi de nuferii de pe lac, dar şi de raţele şi ţestoasele care şi-au găsit aici condiţii prielnice de viaţă. De asemenea, vizitatorul nostru se poate minuna de „plămânii” ce-i poartă la vedere chiparosul de baltă (Taxodium distichum), specie originară din America de Nord, dar care în trecutul geologic avea rude apropiate ce trăiau pe meleagurile noastre. Grupul de chiparoşi a fost plantat în jurul anului 1890, curând după ce grădina botanică a fost mutată în Cotroceni. Mergând spre ieşirea din grădină, pe partea stângă se află sectorul Taxonomic în care plantele sunt grupate după caracterele de înrudire dintre ele, apoi Lacul mare cu o insulă în mijloc ce adăposteşte plante de origine asiatică.

Dintre sectoarele interioare, pot fi vizitate Muzeul botanic şi Serele de expoziţie. Muzeul Botanic impresionează prin colecţia de circa 2500 acuarele pe care o deţine, toate semnate de către Angiolina Santocono, pictoriţă de origine italiană care în ultima parte a vieţii sale a fost angajată a Grădinii Botanice. Alte colecţii interesante din muzeu sunt cele de fructe şi seminţe, de ciuperc, de obiecte confecţionate din plante.

 Serele de expoziţie adăpostesc interesante colecţii de orhidee, ferigi, citrice, cactuşi şi alte suculente, bromelii, palmieri. Încă de la intrare impresionează un uriaş curmal (Phoenix dactylifera), dar şi alţi palmieri, unii ajungând atât de înalţi încât sparg acoperişul de sticlă al serei. Colecţiile de plante vii din Serele de expoziţie beneficiază în prezent de condiţii mult mai bune decât în urmă cu doar câţiva ani ca urmare reabilitării susţinută financiar în mare parte de către Ambasada Confederaţiei Elveţiene, prin Fondul elveţian de contrapartidă.

Pe lângă Serele de expoziţie, mai poate fi vizitat un pavilion al Serei vechi amenjat ca şi colţ de pădure tropicală cu sprijinul important al Alpha Bank.

Herbarul, colecţia de seminţe şi biblioteca sunt destinate exclusiv studenţilor şi cercetătorilor.

            Programul de vizită este în perioada 16 martie –  15 octombrie între orele 8 şi 20, iar în perioada 16 octombrie – 15 martie între orele 9-17. Serele şi muzeul au un program diferit. Astfel, muzeul este deschis de marţi până vineri în intervalul 10-15, iar în zilele de sâmbătă şi duminică în intervalul 9-13. Serele sunt deschise publicului vizitator în zilele de marţi, joi, vineri între orele 10-15, iar sâmbătă şi dumincă în intervalul orar 9-13.

Adresa: Şoseaua Cotroceni nr. 32, Sector 6, Bucureşti, Telefon administraţie: 021 410 91 39; Telefon casierie: 078 526 52 08. Ne puteţi găsi şi pe: http://www.gradina-botanica.ro/ sau https://www.facebook.com/GradinaBotanicaDBrandza. Iar dacă ne contactaţi din timp vă putem însoţi în vizita dumneavostră prin locurile minunate ale Grădinii Botanice, fără taxe suplimentare pentru ghidaj.

Preţuri bilete: spaţii exterioare: 5 lei biletul întreg (adulţi), 2 lei biletul redus (şcolari, studenţi, pensionari); sere: 3 lei biletul întreg, 1 leu biletul redus; muzeu: 2 lei biletul întreg, 1 leu biletul redus. Copii sub 7 ani, studenţii şi cadrele didactice ale Universităţii din Bucureşti au acces gratuit.

Celor care vizitează grădina botanică le precizăm că aceasta nu este un parc public, ci o instituţie în care principalele activităţi desfăşurate sunt cele de învăţământ, educaţie pentru natură, cercetare, conservare a diversităţii plantelor. Prin urmare nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că în unele zone plantele sunt lăsate să crească în voie. Tocmai aceste zone sunt cele care oferă material didactic pentru studenţi şi cadre didactice, care permit cercetătorilor botanişti realizarea unor observaţii importante privind procesele de aclimatizare şi naturalizare, dar şi care conservă încă elemente valoroase din flora fostei lunci a Dâmboviţei.

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagină actualizată la 10 Aprilie 2017.