Repere istorice

Înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi reclamându-se ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din Bucureşti a contribuit şi contribuie în mod decisiv la dezvoltarea şi modernizarea învăţământului, ştiinţei şi culturii româneşti.

1694

Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, (1688-1714) fondează la Bucureşti Academia Princiară de la Sf. Sava, la  îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino, ilustru cărturar umanist cu studii la Padova. Învăţământul se face în limba greacă.

1776

Domnitorul Ţării Româneşti Alexandru Ipsilanti (1774-1782) reformează programa studiilor la Academia Sf. Sava, unde, pe lângă limba latină, se predau acum cursuri de franceză şi italiană.  Între 1776 - 1779 se construiesc noi localuri pentru Academie.

1818

Cărturarul transilvănean Gheorghe Lazăr creează Şcoala de la Sfântul Sava, cu predare în limba română.

1832

În urma reformei şcolare a lui Petrache Poenaru, la Colegiul Naţional Sf. Sava sunt create cursuri superioare juridice şi ştiinţifice.

1850

Reforma învăţământului, ocazie cu care sunt dezvoltate cursurile superioare cu caracter juridic şi ştiinţific de la Colegiul Naţional Sf. Sava.

1854

Prima promoţie de jurişti.

1855

Carol Davila creează Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie.

1857

Se pune piatra fundamentală a Palatului Universităţii din Bucureşti.

1859

Se înfiinţează Facultatea de Drept.

1863

Sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere.

1864, iul. 4 / 16

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866) înfiinţează Universitatea din Bucureşti, care reuneşte într-un singur corp Facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere.

1869

Se creează Facultatea de Medicină prin transformarea Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie.

1884

Crearea Facultăţii de Teologie, care este pusă din 1890, sub autoritatea Universităţii din Bucureşti.

1898

Înfiinţarea Seminarului Pedagogic Universitar, care continuă activitatea Şcolii Normale Superioare ce a funcţionat între anii 1890-1898.

1906

Crearea Institutului Geologic.

1908

Crearea Observatorului Astronomic.

1913

Crearea Institutului Electrotehnic Universitar.

1914

Crearea Institutului de Studii şi Cercetări privitoare la Europa de Sud-Est.

1916 - 1918

Datorită ocupaţiei străine, Universitatea din Bucureşti este închisă.

1919

Înfiinţarea Institutului Social Român.

1921

Înfiinţarea Facultăţii de Medicină Veterinară, continuatoarea Şcolii Veterinare fondate în 1861.

Fondarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri.

1923

Crearea Facultăţii de Farmacie, care devine a şaptea facultate a Universităţii din Bucureşti.

1924

Crearea Institutului Medico-Legal Mina Minovici.

1934 - 1936

Construirea Palatului Facultăţii de Drept.

1941

Se creează Institutul de Statistică şi Actuariat.

1942

Promulgarea Legii învăţământului superior, cel mai modern act legislativ din acest domeniu.

1944

Crearea Institutului de Cercetări Geografice al României. Declanşarea procesului de epurare a corpului universitar după 23 august, caracterizat prin abuzuri şi represalii din partea noilor  autorităţi aflate în orbita partidului comunist.

1948

Promulgarea Legii de Reformă a învăţământului, grefarea modelului sovietic de învăţământ superior. Amplă reorganizare a Universităţii din Bucureşti. Facultăţile de Teologie, Medicină Umană şi Medicină Veterinară se desprind de Universitate. Institutele universitare sunt desfiinţate şi se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.

1975

O serie de institute de cercetare sunt integrate Universităţii din Bucureşti.

1989, nov.

Universitatea din Bucureşti dispunea de numai 6 facultăţi, cu 8000 de studenţi, în urma desfiinţării abuzive a numeroase catedre şi facultăţi.

1990

Debutul unui proces de renaştere a Universităţii din Bucureşti. Se creează noi facultăţi, se reorganizează radical învăţământul, se înfiinţează noi catedre şi centre de cercetare, se măreşte semnificativ numărul de studenţi. Creşterea spectaculoasă a contactelor şi colaborărilor internaţionale ale Universităţii din Bucureşti.

1994

300 de ani de la înfiinţarea Academiei Domneşti şi 130 de ani de la întemeierea structurilor moderne ale Universităţii din Bucureşti.

1996

Adoptarea Cartei Universităţii din Bucureşti.

1999

Adoptarea Planului Strategic al Universităţii din Bucureşti.

2000

Universitatea din Bucureşti are un număr de 18 facultăţi cu un număr de peste 20.000 de studenţi şi 3000 de posturi didactice.

2004

Se înfiinţează cea de a 19-a facultate - Facultatea de Administraţie şi Afaceri. Universitatea din Bucureşti are peste 30.000 de studenţi şi 3000 de posturi didactice.

Pentru mai multe informaţii privind istoricul Universităţii din Bucureşti, puteţi citi broşura de prezentare a Muzeului Universităţii din Bucureşti. 

Pentru mai multe informaţii referitoare la stadiul actual al Universităţii din Bucureşti, puteţi citi broşura de prezentare a Universităţii din Bucureşti.