Grădina Botanică

Prin însăşi structura sa, Grădina Botanică din Bucureşti - care poartă numele remarcabilului profesor Dimitrie Brândză - a împlinit venerabila vârstă de 149 de ani. Amplasată în apropiere de centrul Capitalei, aceasta reprezintă un centru de cultură şi educaţie, un factor activ în procesul general de conştientizare a relaţiei dintre om şi natură.

Aici sunt adăpostite importante colecţii de plante prin care vizitatorul să poată percepe amploarea diversităţii lumii vegetale, specialistul avînd posibilitatea să le folosească în activitatea de cercetare şi conservare a zestrei naturale a Terrei.

 Situare

Amplasată în partea vestică a oraşului, pe malul drept al Dâmboviţei, Grădina Botanică “D. Brândză” beneficiază de o suprafaţă de 17,5 ha şi reflectă caracteristicile reliefului specific regiunii de câmpie.

 Repere istorice

A fost înfiinţată ca instituţie în anul 1860, pe lîngă Facultatea de Medicină şi Farmacie, de către doctorul Carol Davila. Iniţial, ocupa o suprafaţă relativ mică (7 ha), iar amenajarea adecvată a acestui spațiu, ca bază didactică și de cercetare, a fost realizată sub conducerea priceputului botanist Ulrich Hoffmann, care a fost şi primul director al acestei instituții.

Începînd cu anul 1866 conducerea Grădinii Botanice a fost preluată de către profesorul dr. Dimitrie Grecescu, personalitate marcantă a botanicii românești.

După 1870 progresul Grădinii Botanice a fost brusc întrerupt, terenul fiind destinat amenajării unui parc de agrement pentru familia regală. În aceste condiții, în anul 1874 Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament, în centrul orașului pe terenurile palatului Vasile Șuțu situate în fața Universității. În același an, instituția a trecut în componența Universității din București, funcționînd pe lîngă Facultatea de Științe și avînd la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brândză. Timp de zece ani acesta a făcut numeroase demersuri pentru acordarea unui spațiu adecvat acestei destinații. În anul 1884 acțiunile sale au fost încununate de succes, alocîndu-se în baza decretului nr. 659 din 28 Februarie terenul actual și fondurile necesare. Amenajarea noilor spații, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea și popularea primelor sere (utilizînd modelul serelor Grădinii Botanice din Liege), construirea Institutului Botanic în care au funcționat, pînă la bombardamentul din 4 Aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul și Muzeul Botanic, ca și efectuarea principalelor plantații de arbori și arbuști.

Trecerea Grădinii Botanice, în anul 1932, sub administrarea Primăriei Municipiului București a condus, pentru un timp, la instrăinarea sa de la rosturile și menirea ei firească. Cel de-al doilea Război Mondial i-a adus de asemenea pagube substanțiale, afectînd puternic clădirile existente, colecțiile de plante, spațiile exterioare și implicit desfășurarea activităților didactice și științifice.

Situația Grădinii Botanice s-a schimbat însă radical începînd cu anul 1954, cînd a trecut în proprietatea Universității din București, poziție pe care și-o menține și în prezent.

Abia în anul 1994, odată cu prima Sesiune Națională de Comunicări Științifice Botanice, Grădina Botanică bucureșteană primește numele profesorului dr. Dimitrie Brândză, cel care s-a străduit atît de mult să o refacă pe amplasamentul său actual.

Sectoare în aer liber sunt populate cu plante anuale și perene (Sectorul Decorativ, Sectorul Plante Rare, Sectorul Flora mediteraneeană, Sectorul Flora Dobrogei, Sectorul Grădina Italiană, Rosariul, Colecția de Iriși, Sectorul Plante Utile și Sectorul Sistematic), sere de expoziție care adăpostesc compartimente speciale pentru plante din diferite regiuni ale planetei (Palmieri, Orhidee, Ferigi Exotice, Plante Tropicale și Subtropicale, Plante Suculente, Cactuși, Bromelii) și sere de producție.

Colecțiile de plante cuprind aproximativ 5.000 de taxoni. Instituția pune la dispoziția studenților, cercetătorilor și a vizitatorilor și un Muzeu Botanic organizat pe principii ecologice, un Herbar General (BUC) care cuprinde aproximativ 500.000 de coli și o Librărie Botanică cu mai mult de 9.000 de cărți. Grădina Botanică "Dimitrie Brândză" publică "Acta Horti Botanici Bucurestiensis", care în prezent a ajuns la volumul numărul 35 și "Delectus Seminum", publicație utilizată ca bază pentru schimbul național și internațional de semințe.

În perspectivă, strategia Grădinii Botanice din București, instituție cu caracter academic, vizează atît dezvoltarea valențelor sale educative și de informare a publicului larg cît și a celor de cercetare și conservare a diversității plantelor autohtone și alohtone.

În anul 2004 Grădinii botanice i-a fost conferit Premiul "FORD MOTOR COMPANY" pentru rezultatele deosebite obținute în cadrul proiectului internațional "Identificarea Importantelor Arii de protecție pentru plante în România". Un an mai tîrziu obţine Premiul special, conferit de către BGCI (Botanic Gardens Consortium International) pentru contribuția acesteia la conservarea plantelor, educație și informarea publicului privind importanța diversității plantelor.

 

 

 

 

Pagină actualizată la 24 Iulie 2017.