Page views counter


In urma publicarii acestui referat, Societatea Academica din Romania (organizatia ce a coordonat producerea ghidului) si Centrul Educatia 2000 (care il experimenteaza asupra a 1000 de elevi) au retras de pe site-urile lor, fara explicatii, documentul incriminat. Ghidul poate fi inca descarcat de aici
"Pilotarea" ghidului in 50 de scoli si licee continua. Presedintele Societatii Romane de Fizica, Dr. Nicolae Zamfir, tocmai a laudat, inca o data, "entuziasmul... cu care au muncit" realizatorii ghidului.

 

Mihai P. Dinca


Referat asupra "Ghidului metodologic pentru predarea fizicii în învatamântul preuniversitar", realizat în cadrul proiectului "Reforma curriculara a stiintelor exacte", derulat de Societatea Academica din România

 Sumar executiv

Cu o finantare oferita de Romanian-American Foundation, Societatea Academica din România a desfasurat, între Iunie si Octombrie 2011, un proiect intitulat "Reforma curriculara a stiintelor exacte". Produsul principal al proiectului, realizat în parteneriat cu Societatea Româna de Fizica, este un "Ghid metodologic pentru predarea fizicii în învatamântul preuniversitar". Într-o a doua faza a proiectului, Ghidul realizat va fi aplicat experimental în 50 de scoli si licee asupra a circa 1100 de elevi din sistemul public de învatamânt, scopul final fiind adoptarea Ghidului, la nivel national, de catre Ministerul Educatiei, în cadrul reformei curriculare.

Conducatorul proiectului a fost Cristian Hatu, iar coordonarea a fost asigurata de Iulian Leahu. Singurele informatii disponibile public (neoficiale) îi numesc experti în educatie, probabil în Consiliul National pentru Curriculum, o structura a Ministerului Educatiei a carei componenta este mentinuta confidentiala. Alaturi de dl. Leahu, cei 40 de profesori din scolile si liceele sistemului public de învatamânt au fost coordonati, din partea Societatii Române de Fizica, de Conf. Madalin Bunoiu de la Universitatea de Vest din Timisoara si Prof. Mihai Gîrtu de la Universitatea Ovidius Constanta.

Ghidul realizat, publicat on-line, contine aproape 1000 de pagini. Dupa eliminarea cantitatii foarte mari de informatie redundanta (prezenta prin copy-paste la fiecare dintre unitati), estimam ca informatia relevanta nu depaseste 400 de pagini. Necesitatea ghidului este sustinuta în Introducere de catre dl. Hatu prin afirmatii, despre învatamântul românesc de fizica, ce nu au legatura cu realitatea, afirmatii nesustinute de rezultate ale unor cercetari stiintifice. Analiza noastra, bazata pe consultarea manualelor de fizica, utilizate în România înainte si dupa 1989, arata ca predarea fizicii preuniversitare în România nu era bazata pe memorare iar teoriile nu erau introduse abstract si axiomatic, de sus în jos, fara legatura cu experientele concrete ale elevilor. De exemplu, manualul de "Cunostinte despre natura", elaborat în 1969 si supus la revizuiri succesive pîna în 1983, respecta toate principiile retoricii actuale despre competente si centrarea predarii pe elev. Noutatea metodelor de predare a fizicii propuse de Ghid, clamata în actiunile de popularizare, este ridicol de supralicitata. Ghidul esueaza lamentabil si în alt obiectiv puternic mediatizat: micsorarea numarului de formule.

Ghidul se declara a fi o punere în practica a principiilor si ideilor pe care expertii SAR le-au expus si sustinut public în ultimii ani. Analiza noastra a constatat ca acestia nu au nici o legatura cu domeniul mare al stiintelor educatiei sau cu domeniile speciale cunoscute ca "Science education" sau "Physics education". Mai mult, institutul de specialitate, finantat si condus direct de Ministerul Educatiei, este aproape complet în afara fluxului informational principal, nepublicînd în 2010 nici un articol stiintific la o revista internationala cu referenti. Astfel, "arhitectura conceptuala" a ghidului este o însailare incoerenta de termeni împrumutati din publicatii marginale, termeni care nu sunt folositi în terminologia stiintifica a domeniului (de exemplu, "analogia cu anticiparea efectului fara anticiparea mijloacelor"). Prin luarea unor notiuni cu semnificatie bine conturata în predarea stiintelor (proiect, experiment, rezolvare de probleme, etc.) si modificarea întelesului acestora este inventata o întreaga menajerie de "modele de predare" ce nu difera între ele prin nimic semnificativ. Cu exceptia investigatiei, nici unul nu este adecvat pentru utilizarea sa exclusiva de-a lungul unei unitati de învatare. În plus, "modelele de predare" ale dlui. Leahu prezinta o serie de caracteristici care le fac de neacceptat:

  • Singurele competente care sunt urmarite sunt cele "derivate din modelul de învatare asociat", de exemplu "formularea întrebarii si avansarea ipotezelor alternative" si "impactul noilor cunostinte si valorificarea rezultatelor ". Nu este formulata nici o competenta specifica legata de fizica.
  • Continuturile obligatorii prevazute în Programa sunt ignorate.
  • Întelegerea investigatiei ca metoda stiintifica este una rudimentara. Orice parere este considerata ipoteza si despre orice ipoteza se crede ca poate fi verificata experimental de catre elevi. Orice informatie aflata este numita observatie.
  • Consultarea manualelor este sistematic descurajata, elevul fiind trimis, în schimb, sa se documenteze prin cautare pe Internet.
  • Confuzia conceptuala accentuata în care pluteste dl. Leahu (numarul PI devine constanta fizica, proprietatile fizice sunt numite invarianti ai proceselor, etc.) provoaca pe parcursul întregului Ghid dezagregarea rigurozitatii si coerentei logice ale limbajului, compromitând astfel orice demers stiintific. Afirmatii fara nici o noima (de exemplu "Corpurile mici pot avea totusi o densitate mare!") trec în Ghid drept concluzii stiintifice.

Analiza în detaliu a Ghidului a constatat, mai întâi, ca forma în care a fost publicat este extrem de neglijent redactata. Nu exista urme ca autorii au citit ce au scris sau ca ar fi auzit despre facilitatea de verificare automata a ortografiei (spelling). În orice organizatie serioasa, un document intern prezentat într-o astfel de forma ar provoca retrogradarea sau chiar concedierea autorilor. În foarte multe locuri, constructia frazei este cea caracteristica unor elevi din ciclul primar, alfabetizati doar partial. Autorii scriu ca "semnele...depinde de...", elevii "construieste un barometru", elevii "alege un punct...", elevii "deduce valori..." , "reamintind-usi", elevii "furnizeaza cât de multe informatii poate" si "un corp... au viteze medii diferite". Profesorii sunt sfatuiti sa prezinte "exemple din viata cotidiana de fenomene termice" si sa întrebe elevii "Cum se opreste mai repede o masina (Dacia): Dar greutatea lui? Daca se afla în masina doar soferul sau si alti 4 calatori?". Sunt întâlnite fraze scapate de sub orice control logic. Citind ghidul, poti sa crezi despre autori ca sunt orice altceva, dar nu profesori.

Modul de utilizare a virgulelor este, pentru majoritatea autorilor ghidului, un mister de nepatruns. Din acest motiv, multe fraze spun cu totul altceva decît ar dori autorii lor. Semnificatia recunoscuta a multor cuvinte din limba româna este ignorata, autorii atribuind acestora întelesuri dubioase. Un astfel de text ar fi returnat de o publicatie decenta, cu sugestia ca autorii sa consulte dictionarele si sa ceara ajutorul unui coleg pentru care româna este limba materna. Subtitlurile sunt, de cele mai multe ori, ridicole, daca nu de-a dreptul non-sensuri ("ceea ce vedem nu e ceea ce pare"). Activitatea dintr-o unitate de învatare este prezentata ca pornind de la o situatie problema si evoluând catre o idee centrala. Cel mai adesea, acestea sunt caricaturale ("gândirea elevilor evolueaza catre ideea Cine a fost Albert Einstein?").

Experimentele propuse sunt adesea fie neadecvate scopului, fie inutil de laborioase în comparatie cu concluzia care trebuie trasa, fie imposibil de realizat (elevii trebuie sa perceapa modificarea cu 0,3% a frecventei unui sunet, tot ei trebuie sa demonstreze experimental ca nu exista motor termic care sa aiba randamentul egal cu cel al motorului Carnot) . În loc sa recomande programe de calculator cu licenta freeware, care pot fi utilizate legal gratuit la scoala si acasa, unii autori ai ghidului propun utilizarea programelor profesionale scumpe (Labview si Mathematica 4.0), programe care nu vor fi disponibile în scolile generale si liceele din România, asa cum nu sunt nici în cele din SUA sau Europa.

Autorii ghidului gresesc în prezicerea rezultatelor unor experimente simple si "ghideaza" cititorii sa transmita elevilor informatii false (de exemplu ca perioada unui pendul gravitational ramâne aceeasi pentru amplitudini unghiulare între 0o si 90o). Nu este cunoscuta semnificatia termenilor de baza din limbajul stiintific. Autorii nu stiu sa formuleze corect o problema de fizica si în câteva locuri arata ca sunt incapabili sa construiasca un rationament logic. Unora dintre autori le lipsesc cunostinte elementare de geometrie si vorbesc despre vectori plani si planul determinat de centrul cercului si diametru. La unele probleme solutiile sunt eronate, la alte probleme rezultatele sunt copiate corect dar explicatiile propuse pentru elevi sunt ilogice sau eronate. Interpretarea rezultatelor experimentelor sau simularilor îi conduce, adesea, pe autori sa formuleze "legi" inexistente si, uneori, concluzii de-a dreptul aberante (de exemplu, imaginea unui obiect printr-o lentila depinde de pozitia observatorului). În câteva cazuri, autorii ghidului anuleaza din vârful pixului legi ale fizicii.

Constructia ghidului ajunge la faliment datorita nivelului de competenta sub orice standard imaginabil aratat de autori în toate chestiunile importante: exprimarea corecta în limba Româna, constructia logica a discursului, stapânirea vocabularului de baza al limbii Române, utilizarea unui procesor de text pentru editarea unui document într-o forma decenta, folosirea limbajului stiintific, cunoasterea legilor elementare ale fizicii si abilitatea de a formula, rezolva si explica corect si coerent probleme simple. Desi retorica unui curriculum bazat pe competente este omniprezenta, autorii ghidului se dovedesc ei însisi monumente de incompetenta. Pornind cu ambitii nemasurate, proiectul a reusit sa produca un document pe lînga care tezele la fizica ale repetentilor generatiei mele par teze de doctorat.

Din acest motiv, utilizarea ghidului, chiar într-o viitoare forma cosmetizata în urma reactiilor critice, reprezinta un risc major pentru orice organizatie educationala ce ar lua o asemenea decizie. Situatia învatamântului preuniversitar de fizica în România este nesatisfacatoare dar acest fapt nu justifica în nici un fel adâncirea crizei prin expunerea elevilor la colectia incredibila de aberatii prezenta in ghidul analizat.

 

 

 

 

Pagină actualizată la 08 Decembrie 2013.