Riscul environmental in sanatate

1 2

Nicoleta  IONAC

Mic tratat de geografie medicală

Editura Universităţii din Bucureşti, 430 p + 49 fig; 2000, ISBN 973-575-444-4

Conştientizând rolul excepţional pe care germenii patogeni de tot felul, ce sunt adversarii cei mai redutabili ai omului, unii istoriografi consideră că istoria universală ar trebui rescrisă din această perspectivă sau că, în orice caz, ea ar trebui să acorde o atenţie mult mai mare consecinţelor pe care diferitele maladii le-au avut asupra numărului de locuitori, speranţei de viaţă şi randamentului muncii indivizilor şi comunităţilor umane şi implicit asupra dezvoltării economice, sociale şi politice a statelor. Adică asupra istoriei omenirii.

Cartea de faţă, un adevărat tratat de geografie medicală, este prima lucrare de acest fel în literatura românească de specialitate. Tematica sa este vastă, deosebit de interesantă şi deosebit de utilă pentru categorii largi de cititori. Nivelul ştiinţific îl recomandă specialiştilor în geografie şi medicină, iar limpezimea limbajului, epurat în bună măsură de termenii de strictă specialitate, îl face accesibil cititorilor cu pregătire medie din orice segment al spectrului profesional.

Prima secţiune a lucrării creează premisele înţelegerii de către cititori a ideilor şi legităţilor care constituie substanţa capitolelor următoare, familiarizându-i cu problematica ecologiei medicale (ansamblul relaţiilor care se stabilesc între specia umană pe de o parte şi speciile biotice patogene, pe de altă parte) şi epidemiologiei (totalitatea cauzelor apariţiei, extinderii şi distribuţiei entităţilor morbide infecţioase şi neinfecţioase în rândul populaţiei umane).

Secţiunea a doua tratează de o manieră sistematică factorii patogenetici ereditari, environmentali, biologici, igienico-sanitari, nutriţionali, comportamentali şi ocupaţionali, care generează un număr impresionant de boli dintre cele mai grave şi mai răspândite, precum holera, disenteria, amibiaza, febra tifoidă etc.

Secţiunea a treia, cea mai substanţială, prezintă într-o structurare judicioasă, răspândirea geografică a celor mai importante boli grupate în două categorii mari:  cu răspândire limitată (a căror arie de extindere este bine conturată din cauza acţiunii specifice a factorilor environmentali care favorizează dezvoltarea şi diseminarea anumitor tipuri de agenţi patogeni şi de agenţi vectori) şi cu răspândire generală (răspândite pe întregul glob terestru, dar înregistrând incidenţe maxime şi minime în anumite intervale de timp şi în anumite circumstanţe favorizante sau inhibante).    

În interiorul acestor două categorii mari, bolile sunt clasificate pe criterii genetice.

Secţiunea a patra şi ultima a lucrării, analizează detaliat mortalitatea pe glob şi în România, pornind de la cauzele acesteia, continuând cu frecvenţa ei pe grupe de vârstă şi sexe şi încheind cu indicatorii mortalităţii şi cu percepţia politică a acestui fenomen demografic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagină actualizată la 02 Decembrie 2015.