Culoarul Siretului

CULOARUL MOLDOVA-SIRET

            Se desfăşoară în vestul podişului. Unii geografi (Gr.Posea, L.Badea pe harta geomorfologică a României) îl ataşează la Subcarpaţi, alţii (V.Băcăuanu) la Podişul Moldovei. Relieful este alcătuit din luncile şi terasele celor două râuri la care, în aval de Roman, se adaugă glacisul de racord cu dealurile.

            Luncile sunt largi, au 2 – 3 trepte, aluviuni groase (10 – 15 m), cu pânze freatice bogate, captate pe plan local sau pentru alimentarea oraşelor Iaşi, Roman, Bacău etc. Sunt şapte terase pe Moldova şi opt pe Siret, cu dezvoltare mare în sectorul de confluenţă.

            Condiţiile climatice sunt similare regiunilor vecine; iarna gerurile intense şi lungi creează inversiuni de temperatură (temperatura medie a lunii ianuarie este sub – 4^o C).

            Debitele râurilor sunt, pe Moldova, de 26,5 m³/s, iar pe Siret de la 70 m³/s în nord la 130 m³/s în sud, dar fluctuează de la un sezon la altul.

            Pe terasele înalte sunt soluri argiloiluviale (luvisoluri, cf. SRTS 2003), iar pe cele joase – cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice şi cernoziomuri argiloiluviale (cernoziomuri şi faeoziomuri, SRTS 2003) şi lăcovişti (gleiosoluri, SRTS 2003). Cea mai mare parte din vegetaţia iniţială a fost înlocuită de culturi agricole. Pădurile au rămas în lunci.

            Prin culoarele celor două văi au existat încă din cele mai vechi timpuri importante drumuri comerciale. Însemnătatea lor a crescut în Evul Mediu, dar mai ales din secolul XIX, când au fost construite căile ferate. În lungul lor s-au dezvoltat multe aşezări:

            Municipiul Bacău, atestat documentar la 1408, a fost curte domnească în secolul XVI (ruinele Curţii Domneşti şi biserica Precista). Astăzi este reşedinţă de judeţ, aprox. 200.000 loc. un important centru industrial (construcţii de avioane – Aerostar, alimentară – Agricola S.A., Pambac, prelucrarea lemnului, celuloză şi hârtie – Letea S.A.), nod feroviar, rutier şi centru universitar de interes regional, centru turistic (casa natală G. Bacovia, casa pictorului Nicu Enea, biserica Precista şi ruinele curţii domneşti din sec. XVI – Alexăndrel Vodă).

            Municipiul Roman, atestat documentar la finele secolului XIV, este în prezent un însemnat centru al industriei (metalurgică – ţevi fără sudură, materialelor de construcţii, alimentară – zahăr şi dulciuri, obiecte sanitare etc).

            Municipiul Adjud, format la confluenţa Siretului cu Trotuşul, târg din 1838, oraş din 1948, în prezent cu aprox. 17.000 loc., nod feroviar important (din magistrala CFR 500 se ramifică linia Adjud – Comăneşti – Miercurea Ciuc), industria materialelor de construcţii.