Barbat de 44 ani

IN ATENTIA ANULUI I PLANIFICARE TERITORIALA: SUBIECTE EXAMEN GEOGRAFIE FIZICA GENERALA

  1. Care este obiectul de studiu al Geografiei?
  2. Ce este Geografia?
  3. De ce este Geografia o ştiinţă?
  4. Scurt istoric al Geografiei.
  5. Definiţia Geografiei formulată de Simion Mehedinţi.
  6. Care este obiectul de studiu al Geografiei după Vintilă Mihăilescu?
  7. Definiţia Geografiei în viziunea Profesorului Grigore Posea.
  8. Ce este Geografia fizică?
  9. Ce este Geografia fizică generală?

10.  Ce este Geografia regională?

11.  Metode generale (universale) de cercetare folosite în Geografie.

12.  Metode de cercetare folosite în Geografie, împrumutate din ştiinţele apropiate.

13.  Metode de cercetare specifice Geografiei.

14.  Legea zonalităţii.

15.  Legea interzonalităţii şi legea azonalităţii.

16.  Legea etajării.

17.  Legile specifice reliefosferei.

18.  Ramurile şi subramurile Geografiei.

19.  Geneza, vârsta şi evoluţia Universului.

20.  Universul fizic şi Universul observabil.

21.  Galaxiile.

22.  Forţele care acţionează în Univers.

23.  Materia interstelară.

24.  Găurile negre.

25.  Formarea stelelor.

26.  Unităţile de măsură ale distanţelor în Univers şi în Sistemul Solar.

27.  Calea Lactee.

28.  Nebuloasele.

29.  Novele, supernovele şi pulsarii.

30.  Roiurile de stele.

31.  Stelele.

32.  Soarele: dimensiuni, alcătuire, structură, funcţionare, durata vieţii şi evoluţia viitoare.

33.  Planetele din Sistemul Solar: enumerare, clasificare, dimensiuni, caracteristici fizice, relief, etc.

34.  Planeta Mercur.

35.  Planeta Venus.

36.  Planeta Marte.

37.  Planeta Jupiter: dimensiuni, alcătuire, sateliţi, inele.

38.  Planeta Saturn: dimensiuni, alcătuire, sateliţi, inele.

39.  Sateliţii.

40.  Asteroizii, meteoriţii şi cometele.

41.  Atmosfera solară.

42.  Interiorul Soarelui.

43.  Căldura internă a Pământului.

44.  Forma Pământului şi consecinţele geografice.

45.  Gravitaţia terestră şi consecinţele geografice.

46.  Magma şi mişcările magmatice. Vulcanismul.

47.  Magnetismul terestru şi consecinţele geografice.

48.  Mişcarea de rotaţie a Pământului şi consecinţele geografice.

49.  Mişcarea de revoluţie a Pământului şi consecinţele georafice.

50.  Structura internă a Pământului.

51.  Cutremurele.

52.  Dinamica plăcilor terestre.

53.  Luna: date generale, dimensiuni, geneză, relief, importanţa ei pentru mediul geografic terestru.

54.  Eclipsele de Soare şi de Lună.

55.  Fazele Lunii.

56.  Mareele.

TEMA DE SEMESTRU LA DISCIPLINA TEHNICI MULTIMEDIA, ANUL 1 GEOGRAFIE:

Câte una sau mai multe fotografii din următoarele genuri:

1. Peisaj.

2. Detaliere.

3. Fotografie de arhitectură.

4. Fotografie macro.

5. Fotoreportaj (scene animate).

6. Portret.

7. Fotografie nocturnă.

8. Fotoreproducere.

9. Subiect în mișcare - una din cele 4 situații.

10. Fotografie de interior.

11. Fotografie în peșteră - FACULTATIV.

12. Fotografie științifică.

13. Fotografie artistică.

14. Fotografie cu subiect mixt.

15. Compoziție în linii convergente (radiante).

16. Compoziție în triunghi (piramidă).

17. Compoziție în diagonală.

18. Compoziție în semicerc.

19. Compoziție în ”S”.

20. Compoziție în oglindă.

21. Blocarea focalizării (două fotografii, câte una pentru fiecare situație).

IMPORTANT: Fotografiile trebuie făcute cu aparatul declarat de student la orele de lucrări practice și numai după data de 5 octombrie 2017 pentru cei de la grupele 101, 102, 104 și după data de 12 octombrie 2017 pentru cei de la grupa 103.

ÎN ATENȚIA ANULUI I GEOGRAFIE: LA MATERIA TEHNICI MULTIMEDIA TREBUIE ȘTIUTE DIN CARTEA ”CURS DE FOTOGRAFIE PT. STUD. GEOGRAFI” CAPITOLELE: 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8 (fără 8.2. A).

SUBIECTE TEHNICI MULTIMEDIA (actualizate pe 10 ianuarie 2017)

  1. Balansul de alb.
  2. Fotografia de portret: reguli ce trebuie respectate (inclusiv “cea mai important regulă” în viziunea fotografei americane Annabel Williams); utilitatea acestui gen de fotografie în domeniul geografiei.
  3. Enumeraţi şi comentaţi principalele patru dezavantaje ale aparatelor foto digitale faţă de cele pe film.
  4. Compoziţia în fotografie: definiţie, tipuri, reguli de bază în crearea unei compoziţii.
  5. Corpul sau “body”-ul aparatelor foto: definiţie, alcătuire, funcţionare.
  6. Fotografia nocturnă: reguli, accesorii necesare, efecte speciale.
  7. Obiectivul: definiţie, caracteristici, clasificări.
  8. Fotografiile macro: definiţie, reguli ce trebuie respectate, exemple de la orele de lucrări practice.
  9. Rezoluţia sau mărimea fotografiilor digitale: definiţie, unitate de măsură, raportul dintre ea şi dimensiunile posibile ale fotografiilor imprimate pe hârtie.

10.  Fotografia de peisaj: definiţie, reguli de bază, importanţa ei în domeniul geografiei.

11.  Principiul formării imaginii la aparatele foto cu film şi digitale.

12.  Focalizarea, ca etapă din timpul fotografierii. Ce este şi în ce situaţii ne ajută „blocarea focalizării” ?

13.  Obturatorul: definiţie, clasificare, importanţa acestui mecanism pentru tehnica fotografierii.

14.  Fotografia de arhitectură.

15.  Vizorul: definiţie, clasificare, alcătuire.

16.  Detalierile ca gen fotografic.

17.  Trepiedele: definiţie, utilitate în fotografia cu conţinut geografic.

18.  Stabilirea valorii diafragmei şi a timpului de expunere ca etapă din cadrul fotografierii.

19.  Declanşarea: reguli de bază, importanţa ei în reuşita fotografierii.

20.  Unghiul de poză sau unghiul câmpului de fotografiere al obiectivelor foto; importanţa acestui parametru în genurile: peisaj, detaliere, arhitectură, portret.

21.  Încadrarea – operaţiune de bază din timpul fotografierii. Definiţie, reguli de bază ce trebuie respectate atunci când încadrăm.

22.  Zona de claritate (zona câmpului de profunzime). Definiţie, modul de ajustare la aparatele foto clasice şi digitale.

23.  Punctul de staţie ca primă operaţiune din timpul fotografierii.

24.  Ce este sensibilitatea senzorului de imagine ? În ce unităţi se exprimă ? În ce situaţii folosim sensibilităţi mici, medii, mari? Ce dezavantaj prezintă utilizarea unei sensibilităţi mari ?

25.  Enumeraţi şi comentaţi cel puţin şapte avantaje ale aparatelor foto digitale faţă de cele pe film.

26.  Fotoreportajul sau scenele animate: definiţie, reguli, exemple de la orele de lucrări practice.

27.  Distanţa focală a obiectivelor aparatelor foto: definiţie, clasificarea obiectivelor după distanţa focală, felul în care ea influenţează celelalte caracteristici ale obiectivelor.

28.  Filtrul de uv: definiție, proprietăți, utilitate în fotografia geografică.

29.  Filtrul de polarizare: alcătuire, utilizare.

30.  Blițul sau flash-ul: definiție, utilizare.

 

 

Harta Geologica a Romaniei editia 1976

harta solurilor Romaniei

harta vegetatiei Romaniei

Harta geologica a Carpatilor Orientali, dupa V. Mutihac, 2004

Marius Iulian Sandulache

harta generala a Podisului Moldovei, color, realizata in Corel Draw

harta cu subunitatile Campiei de Vest

 

 

harta cu subunitatile grupei nordica a Carpatilor Orientali

Harta generala a grupei centrale a Carpatilor Orientali

harta cu subunitatile grupei sudice a Carpatilor Orientali

harta cu subunitatile Subcarpatilor Vrancei

harta cu subunitatile Subcarpatilor Buzaului

harta cu subunitatile Subcarpatilor Prahovei

profil geomorfologic transversal prin Valea Siretului

scara geocronologica partea a 2-a, color

scara geocronologica partea 1 color

TEMA NR. 1 la disciplina Carpatii si Subcarpatii Romaniei

1. Care este arealul din Carpați în care se folosește termenul de „obcină”? Ce desemnează acest termen ?

2. Care este înțelesul toponimului „chiceră”, menționați un sinonim al acestuia. Unde se întâlnește el în spațiul Grupei Nordice a Carpaților Orientali ? 

3.Care este și ce altitudine are al doilea vârf din Munții Rodnei ?

4.      Care este temperatura medie anuală a aerului la Vârful Pietrosul Rodnei ?

5. Care sunt și la ce altitudini se desfășoară suprafețele de nivelare din Munții Rodnei  ?

6. Ce este flişul carpatic? Care sunt cele două tipuri de fliş din Carpaţii Orientali, unde sunt localizate şi ce vârste au fiecare ? Daţi 4 – 5 exemple de roci ale flişului.

7. Ce oraş se află în Depresiunea Oaş ?

8. Ce pas face legătura între Borșa și Cârlibaba ? La ce altitudine se află el ?

9. Ce pas face legătura între depresiunile Maramureșului și Oașului și la ce altitudine se află el ?

10.  Ce pas face legătura între orașele Vatra Dornei și Bistrița ? La ce altitudine se află el ?

11.  Ce pas face legătura între orașele Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc ? La ce altitudine se află el ?

12.  Ce pas face legătura între orașele Vișeul de Sus și Borșa pe de o parte și Năsăud (pe de alta) și la ce altitudine se află el ?

13.  Ce pas leagă municipiul Baia Mare de Depresiunea Maramureşului şi la ce altitudine se află el ?

14.  Ce personalitate a poporului român și în ce ani a ctitorit mânăstirile Voroneț (din Grupa Centrală) și Putna ? Ce personalitate se află înmormântată la Putna ? Dar la Voroneț ?

15.  Ce râu trece prin oraşul Sângeorz – Băi ? Cum se numeşte izvorul cel mai cunoscut din această staţiune ?

16.  Ce râuri confluează în zona oraşului Sighetul Marmaţiei ?

17.  Ce reprezintă Creasta Cocoşului şi unde se află ?

18.  Enumearaţi şi localizaţi râurile care drenează Depresiunea Dornelor.

19.  Enumeraţi (precizându-le şi numele) două fabrici de lactate din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.

20.  Enumeraţi cinci roci metamorfice. Formulaţi definiţia rocilor metamorfice.

21.  Enumerați depresiunile din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.

22.  Enumerați masivele alcătuite predominant din roci metamorfice din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.

23.  Enumerați masivele vulcanice și pe cele sedimentaro – vulcanice din Carpații Orientali.

24.  Enumeraţi oraşele din Depresiunea Maramureşului.

25.  Enumeraţi râurile din Depresiunea Maramureşului.

26.  Enumeraţi şi localizaţi 10 aşezări miniere din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.

27.  Enumeraţi şi localizaţi oraşele de pe Valea Moldovei în sectorul montan.

28.  Enumeraţi şi localizaţi trei obiective turistice de prim rang din Depresiunea Maramureşului.

29.  Enumerați trei masive cu relief periglaciar din Grupa Nordică a Carpaților Orientali. Enumerați trei forme de relief periglaciar întâlnite în aceste masive.

30.  Enumerați trei roci vulcanice. Formulați definiția rocilor vulcanice.

31.  Enumerați trei văi glaciare din Munții Rodnei. Enumerați și trei lacuri glaciare din aceiași munți.

32.  Enumerați trei vârfuri montane din Grupa Nordică, cu altitudini cuprinse între 1900 și 2000 m.

33.  Enumerați unitățile montane din Grupa Nordică a Carpaților Orientali alcătuite predominant din fliș. În care alte unități din aceeași grupă se mai întâlnește, în diferite proporții, flișul ?

34.  Între ce localităţi face legătura şoseaua „Trans – Rarău” ?

35.  Limitele şi unităţile vecine ale Obcinei Mari.

36.  Localizați următoarele așezări: Cămârzana, Baia Borșa, Cârlibaba, Sucevița, Pojorâta.

37.  Potențialul turistic al Munților Rodnei.

38.  Precizați în ce an și prin ce construcție a ieșit din izolare Depresiunea Maramureșului.

39.  Prin ce element comun sunt renumite mânăstririle Sucevița, Moldovița, Humor, Voroneț (ultima este în Grupa Centrală) ?

40.  Unde se află defileul de la Prisaca Dornei ? Ce rocă este responsabilă de formarea acestuia ?

41.  Unde se află şi ce fel de lac este Lacul Firiza ?

Bibliografie:

  1. Săndulache I., 2017, Curs de Carpaţi pentru studenţii anului III, Ed. „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamţ.
  2. Ielenicz, M., Oprea, R., 2011, România, Carpaţii. Ed. Universitară, Bucureşti.
  3. ***, 1987, Geografia României, vol. III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Ed. Academiei, Bucureşti.
  4. Harta rutieră a României.
  5. Internet.

 

 

TEMA NR. 2 LA DISCIPLINA CARPAȚII ȘI SUBCARPAȚII ROMÂNIEI

 1.      Care este cea mai extinsă calderă din Munții Călimani – Gurghiu – Harghita și câți kilometri are ea în diametru ?

2.      Care este denumirea științifică a florii de colți ? Unde poate fi întâlnită în Carpații Românești ? (în ce masive ?) Ce regim de protecție există în România în legătură cu această specie ?

3.      Care este specia dominantă ce alcătuiește pădurile din Munții Hăghimaș? Dar din Munții Perșani?

4.      Care este temperatura medie anuală a aerului la Vârful Ceahlău – Toaca ?

5.      Care sunt subunităţile geografice ale Masivului Ceahlău ? Care sunt principalele două aspecte prin care se deosebesc între ele acestea ?

6.      Ce este calmul atmosferic ? Ce procent are calmul atmosferic pe crestele și vârfurile din Carpați de peste 1700 m ? Exemple (Ceahlău, Bucegi, Vlădeasa – localizare la toate trei).

7.      Ce fel de rocă este conglomeratul ? Dați două exemple de masive din Carpații Orientali alcătuite predominant din această rocă.

8.      Ce fel de rocă este sienitul și în care masiv (masive) din Grupa Centrală a Carpaților Orientali se întâlnește ?

9.      Ce oraș se află la confluența Bistrița – Neagra? Dar la confluența Bistrița – Bicaz?

10.  Ce pas face legătura între orașele Gheorgheni și Odorheiul Secuiesc ? La ce altitudine se află el ?

11.  Ce pas face legătura între orașele Gheorgheni și Sovata ? La ce altitudine se află el ?

12.  Ce râu formează Defileul Toplița – Deda ? Ce munți separă acest defileu ?

13.  Dați 5 exemple de mânăstiri ortodoxe din Munții Stânișoara.

14.  Dați 5 exemple de stânci celebre din Masivul Ceahlău, precizând și roca din care ele sunt alcătuite.

15.  Dați exemple de 5 localități din Grupa Centrală în care se află izvoare de apă minerală; localizați pe harta rutieră aceste așezări.

16.  Din ce roci este alcătuit predominant Masivul Hășmașu Mare? Ce tip de relief se dezvoltă pe aceste roci? Daţi 5 exemple de astfel de forme de relief.

17.  Din ce roci sunt alcătuiți Munții Goșmanu și ce implicații are acest fapt în modelarea reliefului?

18.  Enumeraţi 5 staţiuni balneoclimaterice din Grupa Centrală. În ce unităţi montane se află acestea ?

19.  Enumerați masivele alcătuite predominant din roci metamorfice din Grupa Centrală a Carpaților Orientali.

20.  Enumerați masivele din Grupa Centrală a Carpaților Orientali alcătuite din fliș.

21.   Enumerați masivele vulcanice din Grupa Centrală, precizând și altitudinile lor maxime.

22.  Enumerați patru afluenți ai Trotușului în zona montană.

23.  Enumerați patru vârfuri din Grupa Centrală cu altitudini cuprinse între 1500 și 1700 m.

24.  Enumerați șase orașe din Grupa Centrală, situate în depresiuni; precizaţi la fiecare dintre ele şi numele depresiunii.

25.  Enumeraţi şi localizaţi (în ce masive se află) 5 vârfuri cu altitudini cuprinse între 1600 şi 1800 m (inclusiv) din Grupa Centrală.

26.  Enumeraţi şi precizaţi între ce aşezări umane se desfăşoară (localităţile cele mai apropiate) trei sectoare de îngustare a Văii Bistriţei, precizând la fiecare din acestea şi roca responsabilă de formarea lor.

27.  Explicați altitudinea mare (la nivelul Grupei Centrale) a Masivului Ceahlău.

28.  Explicați în ce constă potențialul turistic antropic al Masivului Ceahlău.

29.  Explicaţi predominarea molidului în zona centrală a Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali. În ce masive se întâlneşte acelaşi fenomen în grupele nordică şi sudică ?

30.  În ce masiv se află Cheile Bicazului ? Ce lungime au ele ?

31.  În ce rocă este amplasat barajul de la Izvoru Muntelui şi ce înălţime are acesta ?

32.  Localizaţi masivul Negoiu Românesc şi explicaţi ce problemă de mediu există aici ?

33.  Până la ce altitudine „urcă” fagul în Grupa Centrală?

34.  Pe ce vale și în ce județ sunt localizate mânăstirile Pângărați și Bistrița ?

35.  Potenţialul turistic al municipiului Piatra Neamţ.

36.  Potenţialul turistic al Munţilor Călimani.

37.  Potenţialul turistic al munţilor Tarcău – Goşmanu.

38.  Potențialul turistic și infrastructura turistică ale Masivului Rarău.

39.   Precizați care sunt și spre ce direcție se află masivele montane cu care se învecinează Munții Giurgeului.

40.   Precizați care sunt și spre ce direcție se află masivele montane cu care se învecinează Munții Tarcăului.

41.  Unde se află (între ce munţi şi pe ce râu) și ce fel de lac este Lacul „Izvoru Muntelui” ? Ce superlativ deține la nivelul țării ? În ce interval de timp (între ce ani) a fost el amenajat ?

42.  Unde se află și ce fel de lac este Lacul Poiana Uzului ?

43.  Unde se află și ce fel de lac este Lacul Roșu ? Când s-a format acesta ?


Bibliografie:

  1. Săndulache I., 2017, Curs de Carpaţi pentru studenţii anului III, Ed. „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamţ.
  2. Ielenicz, M., Oprea, R., 2011, România, Carpaţii. Ed. Universitară, Bucureşti.
  3. ***, 1987, Geografia României, vol. III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Ed. Academiei, Bucureşti.
  4. Harta rutieră a României.
  5. Internet.

 

SUBIECTE CARPAȚI  - lista completă pentru sesiunea ian. feb. 2017 (postat pe 17 nov. 2016)

  1. Alcătuirea geologică a Grupei Centrale a Carpaților Orientali.
  2. Alcătuirea geologică a Grupei Nordice a Carpaților Orientali.
  3. Alcătuirea geologică a Grupei Sudice a Carpaților Orientali.
  4. Alcătuirea geologică și relieful munților Ceahlău și Ciucaș.
  5. Alcătuirea geologică și relieful munților Țibleș, Lăpuș, Bârgău.
  6. Apele freatice din Carpaţii Orientali.
  7. Apele minerale şi termale din Carpaţii Orientali.
  8. Caracterizați relieful vulcanic din Grupa Centrală a Carpaților Orientali.
  9. Caracterizați relieful vulcanic din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.

10.  Circulaţia maselor de aer în Carpaţii Orientali.

11.  Date morfometrice și morfografice ale Carpaților Orientali.

12.  Debitele râurilor din Carpaţii Orientali.

13.  Depresiunea Dornelor, caracterizare complexă.

14.  Depresiunea Maramureşului, caracterizare complexă.

15.  Depresiunile intramontane ale Carpaților Orientali – geologie și relief.

16.  Economia Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali.

17.  Economia Grupei Sudice a Carpaţilor Orientali.

18.  Enumerați 10 mânăstiri ortodoxe din Carpații Orientali.

19.  Enumerați masivele din Carpații Orientali alcătuiți din fliș.

20.  Enumerați masivele din Carpații Orientali alcătuite predominant din roci metamorfice și care au, insular și roci sedimentare mezozoice.

21.  Enumerați masivele vulcanice din Carpații Orientali.

22.  Enumerați trei caracteristici definitorii ale solurilor din Carpații Orientali.

23.  Frecvenţa pe direcţii şi viteza vântului în Carpaţii Orientali (la diferite altitudini).

24.  Geologia Grupei Centrale a Carpaților Orientali.

25.  Geologia Grupei Nordice a Carpaților Orientali.

26.  Geologia Grupei Sudice a Carpaților Orientali.

27.  Geologia şi relieful masivelor centrale din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (inclusiv Depresiunea Maramureșului).

28.  Geologia şi relieful Obcinelor Bucovinei.

29.  Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali, caracterizare economico – geografică.

30.  Lacurile din Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali.

31.  Lacurile din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.

32.  Lacurile din Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali.

33.  Munții Bistriței – caracterizare complexă (inclusiv Valea Bistriței).

34.  Munții Bodoc, Baraolt, Perșani – caracterizare complexă.

35.  Munții Buzăului – caracterizare complexă.

36.  Munții Călimani, Gurghiu, Harghita – caracterizare complexă (inclusiv Defileul Mureșului și depresiunile Giurgeu și Ciuc).

37.  Munții Giurgeului și Hășmașu Mare – caracterizare complexă (inclusiv depresiunile Borsec și Bilbor și Cheile Bicazului).

38.  Munții Teleajenului și Doftanei – caracterizare complexă.

39.  Munții Timișului – caracterizare complexă.

40.  Munții Trotușului – caracterizare complexă (inclusiv Culoarul Trotușului și Depresiunea Plăieși).

41.  Munții Vrancei – caracterizare complexă.

42.  Oraşele din Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali.

43.  Oraşele din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.

44.  Oraşele din Gupa Sudică a Carpaţilor Orientali.

45.  Pasuri şi trecători din Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali.

46.  Pasuri şi trecători din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.

47.  Pasuri şi trecători din Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali.

48.  Populaţia şi aşezările umane Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali.

49.  Potențialul turistic al Grupei Centrale a Carpaților Orientali.

50.  Potenţialul turistic al Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali.

51.  Potențialul turistic al Grupei Sudice a Carpaților Orientali.

52.  Precipitaţiile din Carpaţii Orientali: cantităţi medii anuale, lunare şi pe sezoane.

53.  Profil turistic sumar al Masivului Ceahlău.

54.  Radiaţia globală în Carpaţii Orientali.

55.  Râurile din Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali.

56.  Râurile din Grupa Curburii (Sudică) a Carpaţilor Orientali.

57.  Râurile din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.

58.  Regimul de alimentare a râurilor din Carpaţii Orientali.

59.  Regimul scurgerii al râurilor din Carpaţii Orientali.

60.  Relieful Carpaţilor Orientali – factor genetic al climei.

61.  Relieful fluviatil din Carpații Orientali.

62.  Relieful glaciar din Carpații Orientali.

63.  Relieful Munților Bistriței (sau Bistricioarei, sau Grințieșului).

64.  Relieful pe calcare din Carpații Orientali.

65.  Relieful pe gresii și conglomerate din Carpații Orientali.

66.  Relieful periglaciar (crionival) din Carpații Orientali.

67.  Resurse naturale în Grupa Centrală a Carpaților Orientali.

68.  Resurse naturale în Grupa Nordică a Carpaților Orientali.

69.  Resurse naturale în Grupa Sudică a Carpaților Orientali.

70.  Rezervații naturale și parcuri naționale și naturale din Grupa Centrală a Carpaților Orientali.

71.  Rezervații naturale și parcuri naționale și naturale din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.

72.  Rezervații naturale și parcuri naționale și naturale din Grupa Sudică a Carpaților Orientali.

73.  Suprafețele de nivelare din Carpații Orientali.

74.  Temperaturile medii multianuale din Carpaţii Orientali (la diferite altitudini) şi temperaturile medii din lunile cele mai calde, respectiv cele mai reci.

75.  Vânturile locale din Carpaţii Orientali.

76.  Vegetația, fauna și solurile din Grupa Centrală a Carpaților Orientali.

77.  Vegetația, fauna și solurile din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.

78.  Vegetația, fauna și solurile din Grupa Sudică a Carpaților Orientali.

NOU !!

SUBIECTE PODIŞURI ŞI CÂMPII, ANUL III TURISM ŞI PLANIFICARE TERITORIALĂ, APRILIE - MAI 2017 (POSTAT PE 10 APRILIE 2017).

  1. Geologia și relieful Podișului Bârladului.
  2. Geologia și relieful Câmpiei Jijiei.
  3. Geologia și relieful Podișului Sucevei.
  4. Clima și apele din Câmpia Jijiei.
  5. Clima şi apele din Podişul Sucevei.
  6. Clima şi apele din Podişul Bârladului.
  7. Vegetația, fauna și solurile din Podișul Sucevei.
  8. Vegetaţia, fauna şi solurile din Câmpia Jijiei.
  9. Vegetația, fauna și solurile din Podișul Bârladului.

10.  Populația și așezările din Câmpia Jijiei.

11.  Populaţia şi aşezările din Podişul Sucevei.

12.  Populaţia şi aşezările din Podişul Bârladului.

13.  Căile de comunicație din Podișul Moldovei.

14.  Industria din Podișul Moldovei.

15.  Economia Câmpiei Jijiei.

16.  Economia Podişului Sucevei.

17.  Economia Podişului Bârladului.

18.  Culoarul Siretului – prezentare fizico-geografică.

19.  Geologia și relieful Câmpiei de Vest.

20.  Clima Câmpiei de Vest.

21.  Apele din Câmpia de Vest.

22.  Solurile din Câmpia de Vest.

23.  Vegetația și fauna din Câmpia de Vest.

24.  Populația și așezările din Câmpia de Vest.

25.  Căile de comunicație din Câmpia de Vest.

26.  Agricultura în Câmpia de Vest.

27.  Industria din Câmpia de Vest.

28.  Enumerați orașele din Câmpia Someșului.

29.  Enumerați orașele din Câmpia Crișurilor.

30.  Enumerați orașele din Câmpia Banatului.




Pagină actualizată la 10 Octombrie 2017.