Did you know? | Ştiaţi că?

Timişoara, in present-day Romania, was the first city in mainland Europe to have electric public lighting on the 12 of November 1884.

Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014 - Articolul original: www.unibuc.ro/prof/vlada_m (pdf) | http://mvlada.blogspot.ro (html)| Public (Prezi) | http://topub.unibuc.ro |   http://c3.cniv.ro

Grigore C. Moisil (1906-1973), academician, profesor la Facultatea de Matematică din Bucureşti, Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996), părintele informaticii româneşti.
Moisil in sala calculatorului IBM 360

Romania is initiator of the IMO

1. Romania is initiator of the International Mathematical Olympiad (IMO) (1959, Brasov) - www.imo-official.org

“The International Mathematical Olympiad (IMO) is the World Championship Mathematics Competition for High School students and is held annually in a different country. The first IMO was held in 1959 in Romania, with 7 countries participating. It has gradually expanded to over 100 countries from 5 continents”.

Source: timeline: www.imo-official.org/organizers.aspx

Logo by Google - 1 decembrie: Ziua Nationala a Romaniei

Logo by Google - 1 decembrie: Ziua Nationala a Romaniei (Link)

Bulgaria is initiator of the IOI

2. Bulgaria is initiator of the International Olympiad in Informatics (IOI) (1989, Pravetz) - http://ioinformatics.org/index.shtml

The first International Olympiad in Informatics (IOI) for secondary school students, supported by UNESCO, was organised in 1989. Thirteen countries took part in the first competition, held in Pravetz (near to Sofia), Bulgaria. A year later already 25 countries sent their teams, composed of four students and two team leaders, to Minsk, Belorussian Republic, Soviet Union. In the subsequent years the number of participating countries rose to almost 50: Anavissos (near to Athens), Greece, hosted ca 24 countries in 1991; Bonn, Germany hosted already 46 in 1992; Mendoza, Argentina hosted ca 43 in 1993, and lastly Stockholm, Sweden, hosted 49 in 1994.

Romania is initiator of the BOI and the CEOI


3. Romania is initiator of Balkan Olympiad in Informatics (BOI) (1993, Constanta) - www.boi2004.lv, http://boi2007.edu.md, www.liis.ro/~marinel/Statistica.htm


4. Romania is initiator of Central-European Olympiad in Informatics (CEOI) (1994, Cluj-Napoca) - http://ceoi.inf.elte.hu

Inspired by the fast-growing popularity of the IOI, the Romanian team proposed in 1993 to organise a similar event for the Central European countries (as a matter of fact, they have been organising the Olympiad in Informatics of the Balkan countries since many years). Shortly thereafter, Romania officially invited the teams of Austria, Croatia, the Czech Republic, Hungary, Poland, Slovakia and Slovenia to participate in the first Central-European Olympiad in Informatics (CEOI for short). Five of these eight countries Croatia, the Czech Republic, Hungary, Poland and Romania sent their teams to Cluj in May 1994 where, upon special invitation, four more teams from Moldavia, Romania, Yugoslavia, and Turkey took also part in the contest. CEOI'94 was hosted by the "Tiberiu Popovic" secondary school in informatics, Cluj.

Source: http://ceoi.inf.elte.hu/intro.html

Read more: M. Vlada, 2010 - Anul matematicii în şcoala românească, http://mvlada.blogspot.com/

 

 

Personalităţi născute în România ce au obţinut Premiul Nobel:

1. 2009 - Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Muller, scriitoare de origine română - http://nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/2009/bio-bi...

2. 1986 - Premiul Nobel pentru Pace, Elie (Eliezer) Wiesel - http://nobelprize.org/nobel_prizes/peace/laureates/1986/index.html

3. 1985 - Premiul Nobel pentru Pace, Ioan Moraru, alături de colegii săi Mihail Kuzin (URSS) şi Bernard Lown (SUA), din Organizaţia "Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear" (Numele sau nu apare având în vedere că în anul 1985 era încă regimul Nicolae Ceauşescu) - http://nobelprize.org/nobel_prizes/peace/laureates/1985/index.html

4. 1974 - Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, profesorul George Emil Palade, împreună cu Albert Claude şi Christian de Duve - http://nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1974/palade-a...

 

 

Constantin Brâncuşi

135 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi: http://www.google.ro/logos/2011/brancusi11-hp.jpg "Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, în fond, jucării pentru oamenii mari. Arta rămâne o taină şi o credinţă. Iar când se face după vreo teorie, este falsă." Constantin Brâncuşi

29 Octombrie - Ziua Internetului

Observatie: Unii fac confuzie intre reteaua INTERNET (retea mondiala de calculatoare ce functioneaza pe baza de protocoale de comunicatii-ex. TC/IP) si WWW (pagini web si tehnologii web).

People Who Changed the Internet: http://www.hongkiat.com/

"Data de 29 octombrie a fost aleasa pentru a marca succesul unui grup de cercetatori americani din urma cu 40 de ani. Acestia au reusit în 1969 sa transmita un mesaj de la un calculator la altul, punând bazele astfel retelei care va fi cunoscuta mai tarziu sub numele de „Internet”". (Octavian Coman, Radio Romania Actualitati)

(Voci: O. Coman, L. Kleinrock, M. Vlada, M. Iacob)

"A month later the second node was added (at Stanford Research Institute) and the first Host-to-Host message ever to be sent on the Internet was launched from UCLA. This occurred in early October when Kleinrock and one of his programmers proceeded to "logon" to the SRI Host from the UCLA Host. The procedure was to type in "log" and the system at SRI was set up to be clever enough to fill out the rest of the command, namely to add "in" thus creating the word "login". A telephone headset was mounted on the programmers at both ends so they could communicate by voice as the message was transmitted. At the UCLA end, they typed in the "l" and asked SRI if they received it; "got the l" came the voice reply. UCLA typed in the "o", asked if they got it, and received "got the o". UCLA then typed in the "g" and the darned system CRASHED! Quite a beginning. On the second attempt, it worked fine!" (Leonard Kleinrock, www.cs.ucla.edu/~lk)  

Surse:

1. Azi e ziua Internetului, Autor: Octavian Coman, 29 octombrie 2009 (http://www.romania-actualitati.ro)

2. The Birth of the Internet, Leonard Kleinrock's Personal History/Biography, http://www.cs.ucla.edu/~lk/LK/Inet/birth.html

3. UNITED STATES 29 Oct 2009 Internet first used 40 years ago, 40 Years Later, Looking Back At The Internet's Birth

4. Bill Duvall, Charley Kline, 40th Anniversary of the Net - October 29, 1969 (www.youtube.com)

 

 

29 octombrie - Lumea modernă sărbătoreşte pe 29 octombrie ZIUA INTERNETULUI; - Pe data de 29 octombrie 1969 la ora 22:30 ora Californiei, Charley Kline de la UCLA (University of California din Los Angeles, Stanford Research Institute) a încercat pentru prima dată să se logheze (comunicarea între 2 calculatoare) la o reţea (sistem informatic conectat pe ARPANet: strămoşul Internet-ului; Advanced Research Projects Agency (ARPA)- proiect militar din USA);

- în anul 1970 s-a finalizat protocolul TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol; în anul 1983 TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului) ce se află la baza funcţionări reţelei mondiale de calculatoare de diferite modele şi sub diverse sisteme de operare: UNIX, Linux, Windows, MacOS; The Father of Internet Vint Cerf, together with Bob Kahn created the TCP/IP suite of communication protocols. a language used by computers to talk to each other in a network.

- Tehnologiile WEB s-au dezvoltat după anul 1990: în anul 1989 Tim Berners-Lee (preşedintele consorţiului W3C) şi echipa sa au inventat limbajul HTML şi au elaborat codul pentru un browser | www.computerhistory.org

- 1972: primul mesaj e-mail - în anul 1972 - Ray Tomlinson (programator in cadrul proiectului ARPANET) foloseşte semnul "@" pentru a lega numele utilizatorului de adresa unde este stocată poşta electronică a persoanei. Acesta trimite primul e-mail prin intermediul unei reţele de calculatoare.

- People Who Changed the Internet:

Sursa: http://www.hongkiat.com/

1990 vs. 2010

NU exista, dar acum, exista / There was, but now there are:

www, web technologies, web programming, web server, router, proxy, spider, e-mail, HTML, XML, PHP, URL, My SQL, DNS, DHCP, cookie, .com, .edu, .ro, .eu, link, Google, Facebook, Yahoo, Mozilla, Chrome, chat, skype, Yahoo! messenger, twitter, SMS, RSS, BBS, CSS, SSL, SSH, Firewall, Page rank algorithm, e-learning, educational software, virtual learning, e-commerce, e-training, iPhone, iPad, SmartPhone, Tablet PC, Android OS, BlackBerry, Cloud computing, Touch technology, interactive table, online journal, online courses, digital library, open source, Flash, PDF, CMS, Moodle, Drupal, Joomla!, Wikipediea, wiki, blog, Java, JavaScript, Windows OS, Linux, Azure platform.

 

Despre primele calculatoare electronice

 

Primele in lume

- 1946: primul calculator electronic pe scara larga, de uz general, complet operational, ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Calculator), finantat de armata SUA, utilizat la calculul tabelelor balistice de artilerie, proiectarea bombei cu hidrogen etc.; La 30 iunie 1945 se publica celebrul raport al lui John von Neumann intitulat First Draft of a Report on the EDVAC (EDVAC – Electronic Discrete Variable Automatic Computer), Moore School of Electrical Engineering, care continea 43 de pagini. John von Neumann – stralucit matematician – este atras inca din anul 1944 la proiectul ENIAC.

John von Neumann Page at Brown University

Ref.: http://www.brown.edu/Research/Istrail_Lab/pages/von_neumann.html

John Von Neumann: The Scientific Genius Who Pioneered the Modern Computer, Game Theory, Nuclear Deterrence, and Much More.

John von Neumann is widely regarded as the greatest scientist of the 20th century after Einstein. Born in Budapest in 1903, John von Neumann grew up in one of the most extraordinary of scientific communities.

John von Neumann Page - Brown University

- 1949: calculatorul EDSAC (Electronic Delay Storage Automatic Computer) primul calculator electronic complet echipat, operational, cu programe memorate

- 1951: calculatorul UNIVAC I, primul calculator electronic comercial de mare succes, derivat din BINAC. Costa 250 000 $, s-au construit 48 de sisteme!

- 1952: primul calculator comercial IBM 701 Electronic Data Processing Machines

 

Primele in Romania

- 1957: CIFA 1 primul calculator romanesc, de la Bucuresti, realizat la Institutul de Fizica al Academiei, Magurele (ing. Victor Toma); Romania este a 8-a tara din lume care construieste un asemenea calculator si a doua dintre fostele tari socialiste, dupa fosta URSS [Draganescu]. Au urmat: CIFA-2 cu 800 de tuburi electronice (1959), CIFA-3 pentru Centrul de calcul al Universitatii din Bucuresti (1961), CIFA-4 (1962).

- 1961: calculatorul MECIPT - Masina Electronica de Calcul a Institutului Politehnic Timisoara; Aplicatii (calcule pentru rezistenta) realizate pe MECIPT-1 [Farcas] in perioada 1961-1964: proiectarea cupolei pavilionului expozitional Bucuresti, actual Romexpo (acad. D. Mateescu, programator ing. V. Baltac); proiectarea barajului Vidraru de pe Arges (18 zile in loc de 9 luni manual)

- 1963: DACICC calculator realizat de Institutului de Calcul al Academiei, Filiala Cluj-Napoca  

Ref.: MAESTRI AI INGINERIEI CALCULATOARELOR (Lucian N. Vintan ), Universul ingineresc nr. 16/2007 - http://www.agir.ro

 

 

Începuturile informaticii româneşti

 

Gr. Moisil, M. Drăgănescu, V. Toma, L. Livovschi, S. Marcus, I. Văduva, V. Baltag, ...

 

GRIGORE C. MOISIL (1906-1973) - Gr. C. Moisil a fondat o scoala de logica matematica si a pus bazele informaticii romanesti. Pionier al informaticii în România, animator în utilizarea primelor calculatoare electronice în România, iniţiatorul perfecţionării profesorilor şi specialiştilor în domeniul utilizării calculatoarelor.

Primul român care a primit (post-mortem) Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996; www.ieee.org), http://www.cniv.ro/2006/centenar-moisil/. Savant de renume mondial, academician, matematician şi profesor la Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti, deschizător de drumuri cu contribuţii inovatoare în matematică, informatică, automatică şi cibernetică. Deosebit de valoroase sunt contribuţiile aduse de Grigore C. Moisil în domeniul teoriei algebrice a mecanismelor automate. A elaborat metode noi de analiză şi sinteză a automatelor finite, precum şi o teorie structurală a acestora. A introdus algebre numite de el lukasiewicziene trivalente şi polivalente şi le-a întrebuinţat în logica şi în studiul circuitelor de comutaţie.

MIHAI DRĂGĂNESCU (1929 - 2010) - "M. Drăgănescu este pionier şi promotor al revoluţiei informatice în România concepând o nouă teorie a informaţiei pe baze structural-fenomenologice şi elemente conceptuale privind Societatea informatică în România (1970 – 2001). Profesorul Mihai Drăgănescu a creat o şcoală românească de dispozitive electronice semiconductoare şi de microelectronică (1963-1990), având contribuţii originale în soluţionarea următoarelor probleme teoretice: influenţa sarcinii electrice spaţiale asupra capacităţilor dintre electrozii tuburilor electronice (1953 - 1960)". [1]

VICTOR TOMA (1922 - 2008) - "În perioada 1953-1968 V. Toma a realizat în cadrul IFA următoarele calculatoare: CIFA-1, calculator electronic numeric cu 1500 tuburi prezentat la expoziţia de la Dresda în 1955 şi pus în funcţiune în 1957; CIFA –2, calculator electronic numeric realizat în 1959; CIFA –3, calculator electronic numeric cu care a fost dotat în 1960 Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti. În anii 1962-1963, Dr.Victor Toma a realizat în Bulgaria, în cadrul Acordului de colaborare interacademică, calculatorul Vitosha, pe baza calculatorului CIFA-3. În 1964 a realizat calculatorul electronic cu tranzistori, cu memorie din ferite, CET-500, iar în 1967 tipul CET-501". [1]

LEON LIVOVSCHI (1921-2012)) - "Automatele discrete constituie un alt domeniu în care specialiştii români au adus contribuţii importante, în literatura de specialitate vorbindu-se despre "Şcoala de la Bucureşti". Leon Livovschi (n.1921) a utilizat primul, pe plan mondial calculul implicaţiilor la proiectarea circuitelor automate cu contacte şi relee (1952). Leon Livovschi este şi autorul unor metode de reprezentare prin grafuri a evoluţiei automatelor secvenţiale, elaborând, în acest sens, şi algoritmi de analiză şi sinteză a automatelor secvenţiale. Studiul automatelor discrete s-a făcut iniţial prin utilizarea logicii matematice clasice. Gr.C. Moisil(1906-1973, academician 1948) a extins acest instrument matematic, utilizând imaginarele lui Galois(1954), studiind, de asemenea, pe lângă elementele de tip releu bipoziţional şi elemente de tip ventil (diode), ca şi relee cu elemente intermediare, criotroni etc.". [1]

SOLOMON MARCUS (n. 1925) - Cartea sa Gramatici şi automate finite din 1964 este una dintre primele din lume în teoria limbajelor formale, baza teoretică în studiul limbajelor de programare." spune acad. prof. dr. Marius Iosifescu. "Existenţa unor calculatoare digitale a condus şi la cercetări în domeniul programării. De menţionat lucrarea "Gramatici şi automate finite"(1964) a academicianului Solomon Marcus (n.1925, m.c. al Academiei Române 1993, academician 2001), distinsă cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române" [1]. Discursul de recepţie de la Academia Română: "Singurătatea Matematicianului" (2008).

ION VĂDUVA (n. 1936)- Matematician şi informatician, profesor la Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti, a condus Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (1970-1993, CCUB, creat de Grigore Moisil) şi a contribuit la dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi învăţământului românesc de matematică şi de informatică (statistica si probabilitati, modele de simulare, sisteme informatice). "În 1975, la Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti a fost definit şi implementat un nou limbaj de programare denumit PUBL, elaborate în două variante: una pentru calculatorul IBM 360/40 şi a doua pentru calculatoarele din familia Felix C-256".[1]

VASILE BALTAG (n. 1940)- Inginer informatician, profesor la Institutul Politehnic Timişoara, are activitati importante in "domeniul calculatoarelor electronice la Institutul Politehnic Timişoara si Centrul de calcul electronic MECIPT (1961-1968), activităţi de cercetare şi conducere în cadrul ITC – Institutul de Tehnică de calcul, cu conducerea unor teme şi proiecte complexe printre care familia de calculatoare FELIX, iniţierea primului proiect de minicalculatoare în ţară, iniţierea şi crearea primei şcoli de software engineering din România. La iniţiativa lui Moisil, primele experimente de traducere automată de texte din engleză în română s-au făcut pe MECIPT, un calculator cu 50 de operaţii pe secundă. Prima frază tradusă de acest calculator printr-un program scris de Erica Domokos-Nistor a devenit celebră şi a fost publicată în toate ziarele vremii! ”You explain the development of science and we help describe the examples”.".  

Referinţe

[1] Ştefan Iancu, Academia Româna, 2007, NOEMA VOL. VI, 2007, http://www.noema.crifst.ro/doc/2007_02.pdf (.pdf)

[1'] www.acad.ro/sectii/sectia14_informatica/.../socinf_inceput.doc (.doc)

 


 

2010: Centenar A. Vlaicu - H. Coandă

 

Otopeni Air Show 2010

- Nume de referinţă în istoria aviaţiei mondiale: Aurel Vlaicu şi Henri Coandă;

- S-au implinit 100 de ani de cand Aurel Vlaicu, unul dintre cei trei pionieri ai aviatiei romanesti (alaturi de Traian Vuia si Henri Conda), s-a ridicat pentru prima data de la sol, la comenzile unui planor conceput si construit de el insusi; Centenarele a două momente esenţiale din istoria aviaţiei naţionale: primul zbor al unui aviator român realizat cu un avion de concepţie românească pe un aerodrom din România

- Aurel Vlaicu, la Cotroceni, în 17 iunie 1910 şi primul zbor al unui aeroplan cu reacţie din lume

- Henri Coandă, la Issy les Moulineaux, în 16 decembrie 1910"

Ref.:

 

First Moon walk Neil Alden Armstrong


July 21, 1969 at 2:56 UTC - Neil Alden Armstrong, First Moon walk

- Primul pas pe Luna VS Primul zbor pe Terra

Apollo 11 — Lunar surface operations “That's one small step for [a] man, one giant leap for mankind.Neil Alden Armstrong, July 21, 1969 at 2:56 UTC

 

Hermann Oberth

- Parintele zborului cosmic a fost român

- Hermann Julius Oberth (n. 25 iunie 1894, Sibiu - d. 28 decembrie 1989, Nürnberg) a fost unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii

- Hermann Julius Oberth (25 June 1894 – 28 December 1989) was an Austro-Hungarian (today Sibiu, Romania)-born German physicist and engineer. He is considered one of the founding fathers of rocketry and astronautics.

http://en.wikipedia.org/wiki/Hermann_Oberth


O contributie deosebita la dezvoltarea rachetelor a avut-o Hermann Oberth prin lucrarile sale teoretice si experimentale de la începutul secolului XX. Hermann Oberth este poate cel mai reprezentativ exponent al generatiei de specialisti care au facut posibil zborul spatial. În cartea sa Racheta spre spatii interplanetare introduce si fundamenteaza stiintific aproape toate conceptele privitoare la zborul cosmic, aplicabile astazi.

Ref.: Dr. Hans Barth,  Prof. dr. ing. Corneliu Berbente,  Prof. dr. ing. Octavian Bologa, Conf. dr. ing. Cristian Deac,  Cpt. cmd. conf. dr. ing. Vasile Nutu, “TEHNICA SPATIALA ÎN FOLOSUL OMENIRII”
http://www.agir.ro/univers-ingineresc/tehnica_spatiala__n_folosul_omenirii_1839.html

Mai multe:
http://inginerie.ulbsibiu.ro/index.php/Date-Bio/Hermann-Oberth-Date-Biografice
http://www.ulbsibiu.ro/ro/facultati/inginerie/
http://hermann-oberth.blogspot.com/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hermann_Oberth

 

 

 

Podul "Anghel Saligny" şi Gazeta Matematică

 

... ştiaţi că ?

... Anghel Saligny (1854-1925) a fost un remarcabil inginer constructor român, ce a realizat în premieră mondială câteva construcţii importante din România. Podul de la Cernavodă (1895-1999) este opera sa. Acesta a fost construit sa reziste 100 de ani: A rezistat.

 

Poza alaturata este realizata in 11 iunie 2010 (din anul 1999 acesta este in conservare). "Lucrarea sa cea mai importanta este proiectarea in 1888 si constructia intre 1890-1895 a podului peste Dunare de la Cernavoda, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa si printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume".

 

 

Podul a fost inaugurat în ziua de 14 Septembrie 1895, în prezenta Regelui Carol I. Deplin convins de trainicia podului, Anghel Saligny a stat impreuna cu muncitorii intr-o barca, sub pod, in timp ce pe acesta trecea prima garnitura de 15 vagoane de marfa si un tren cu oaspeti venit special de la Bucuresti.

În octombrie 1894, cinci tineri ingineri Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco şi Ioan Zottu (consideraţi fondatorii G.M.), tineri absolvenţi ai Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti (azi Universitatea "Politehnica" Bucureşti), au luat în discuţie rezultatele slabe obţinute de candidaţi la examenul de admitere din acel an. În concluzie, s-a propus înfiinţarea unei reviste romanesti de matematică pentru "elevii liceelor noastre".

Numele revistei "Gazeta Matematică" a fost propus de Victor Balaban. Deviza Gazetei Matematice "entuziasm, armonie, muncă, sacrificiu" este opera unor ingineri şi matematicieni.

"Stâlpii" Gazetei Matematice sunt consideraţi: Ion Ionescu, profesor la Şcoala Politehnica, celebrul matematician Gheorghe Ţiţeica, profesorul de mecanică Andrei Ioachimescu şi inginerul Vasile Cristescu (autorii culegerii ITIC).

 

Primul număr al Gazetei Matematice a apărut cu 16 pagini, la 15 septembrie 1895, după ziua în care a fost testat şi verificat cu o locomotivă de mare tonaj, Podul de la Cernavodă (construit sub conducerea ing. Anghel Saligny), cea mai mare construcţie de acest gen din Europa acelor vremuri. În acelaşi an s-a alăturat Redacţiei matematicianul Gh. Ţiţeica (rămas în Redacţie până la sfârşitul vieţii), absolvent din acel an al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Au urmat A. Davidoglu (1902), C. Popovici (1903), Traian Lalescu (1905), N. Abramescu (1907).  

 

REFERINŢE

- http://topub.unibuc.ro/conf-dr-marin-vlada-2010-gazeta-matematica-la-115-ani-de-aparitie/

- http://www.descopera.ro/stiinta/6067449-gazeta-matematica-115-ani-de-aparitie

- SSMR, Gazeta Matematică, Ediţie electronică (1895-2005), SSMR şi SOFTWIN, http://www.gazetamatematica.net

- Mircea Trifu, "FENOMENUL GAZETA MATEMATICĂ LA 110 ANI, O (posibilă) istorie despre fapte şi oameni", http://www.gazetamatematica.net/?q=node/26

 

 

Pagină actualizată la 24 Aprilie 2014.