Informatică şi Istorie - cercetare ştiinţifică pentru viitor

 

Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor“. Grigore C. Moisil (1906-1973)

 Istoria prin convingere şi argumente contribuie la înţelegerea evoluţiei cunoaşterii şi a omului pe pământ, la imaginaţie şi inovaţie pentru a construi viitorul, şi nu numai pentru a studia trecutul.

Astăzi, ştiinţele constituie un tezaur al umanităţii printr-un  ansamblu sistematic de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire. Omul de ştiinţă are obligaţia şi conştiinţa dezvoltării, şi trebuie să păstreze şi să transmită generaţiilor viitoare acest ansamblu de cunoştinţe dintr-un anumit domeniu al cunoaşterii.

"Modern archaeology is a scientific attempt to understand the interaction of humans with their environment from the remains that they left behind. This scientific approach to digging up the past has its roots in treasure hunts, religion, political aspirations and that insatiable human craving to discover the past and who we once were.Archaeologists use theoretical models to assist them to explain what happened in the past. They also use experiments and observations of the world, as it is today, in order to understand the cultures of the past. Well-thought-out theoretical models are the basis of accurate archaeology. They propose rational reasons why the existing archaeological record might have been laid." (www.archaeologyexpert.co.uk/TheHistoryOfArchaeology.html)

Computational Archaeology: "Computational Archaeology might include geographical information systems (when applied to spatial analysis), statistical or mathematical modelling, and simulations of possible human behaviour or habitation. All of these operations would be impossible without the aid of computer processing power. Archaeological problems of great complexity, both theoretical and applied, have been opened up for resolution by the use of a wide range of computer-based information processing software." (http://www.archaeologyexpert.co.uk/computerarchaeology.html)

poze-Cercul Militar  poze-Cercul Militar  poze-Cercul Militar  poze-Cercul Militar

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia: Teze de doctorat cu aplicaţii geospaţiale şi soluţii software în arheologie

Alba Iulia-Software in arheologie Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia - 2012: Teze de doctorat din domeniul arheologiei: “Sisteme informaţionale pentru arheologie. Aplicaţiile tehnologiilor geospaţiale în arheologie. Baze de date distribuite” elaborată de doctorandul SÎRGHIE RĂZVAN şi “Aplicaţiile practice ale tehnologiilor spaţiale în arheologie. Modele predictive” elaborată de doctorand SÎRGHIE SABIN.Comisia de doctorat: preşedinte prof. dr. Eva Mârza, conducător ştiinţific prof. dr. Florin Stănescu şi referenţi prof. dr. Gheorghe Lazarovici, prof. dr. Mihai Ciută de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu şi conf. dr. Marin Vlada de la Universitatea din Bucureşti. Alba Iulia-Software in arheologie

Ref.: CNIV Romania - http://www.c3.cniv.ro/?q=2012/software-arh , Agora - http://www.agora.ro/stire/software-arheologie

CeRVA - Laboratorul de Cercetare în domeniul Realităţii Virtuale şi Augmentate din cadrul Universităţii "OVIDIUS" Constanţa

creatiVE- Constanta CreatiVE - Prima Școală de Vară de Medii Virtuale din România - "Virtual Heritage Edition" (creatiVE): 30.08 - 10.09, 2012. Şcoala de vară creatiVE (se desfăşoara în cadrul Universităţii Ovidius Constanţa) "își propune să iniţieze şi specializeze studenţii în reconstituirea virtuală 3D a vestigiilor istorice într-un cadru competitiv şi colaborativ deopotrivă, prin intermediul unei experienţe multi-culturale, ce depăşeşte barierele academice şi prinde rădăcini adânci prin explorarea şi depăşirea limitelor echipelor participante." Activitățile școlii de vară creatiVE se vor concentra pe sesiuni teoretice, conduse de specialişti invitaţi din ţară (Cluj şi Iaşi) şi din străinătate (Franţa şi Olanda), precum si pe sesiuni practice.
creatiVE- Constanta

Ref.: Proiectul creatiVE:  http://creative.cerva.ro/ , http://www.agora.ro/stire/scoala-de-vara-creative

Solidaritatea oamenilor de ştiinţă în înţelegerea fenomenolor şi proceselor

"Development of Western science is based on two great achievements: the invention of the formal logical system (in Euclidean geometry) by the Greek philosophers, and the discovery of the possibility to find out causal relationships by systematic experiment (during Renaissance)." Albert Einstein

Nimic nu costă mai scump decăt neştiinţaGrigore C. Moisil

Ideile noastre, după ce le naştem, mai aşteaptă să şi murim pentru eleLucian Blaga

The book of nature is written in the characters of geometryGalileo

Dezvoltarea societăţii omeneşti se realizează prin cunoaştere şi învăţare (Vlada şi Ţugui, International Conference on Virtual Learning-ICVL 2006). Cunoaşterea şi învăţarea sunt deziderate primordiale şi nobile ale tuturor oamenilor pe întreg parcursul vieţii lor. Un rol important în acest demers îl au oamenii de ştiinţă. Ştiinţele sunt modele şi reprezentări virtuale ale cunoaşterii.  Astăzi, ştiinţele constituie un tezaur al umanităţii printr-un  ansamblu sistematic de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire. Omul de ştiinţă are obligaţia şi conştiinţa dezvoltării, şi trebuie să păstreze şi să transmită generaţiilor viitoare acest ansamblu de cunoştinţe dintr-un anumit domeniu al cunoaşterii.Toate acestea sunt într-o evoluţie continuă. "Learning is evolution of knowledge over time" (Roger E Bohn, 1994). În timp, apar mereu metode, tehnici, teorii, invenţii, produse, tehnologii etc. ce ajută la dezvoltarea cunoşterii, dar care unele pot dovedi că se infirmă unele teorii, sau din contră, că se pot naşte ştiinţe noi. De exemplu, Informatica (Computer Science-Ştiinţa calculatoarelor) a luat fiinţă ca ştiinţă după mijlocul secolului XX (apariţia calculatorului electronic-1945 şi a microprocesorului-1975) şi prin efortul comun al oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor şi inginerilor,  şi a utilizării şi aplicării diverselor teorii, metode, tehnici din matematică (limbaje formale, teoria algoritmilor, teoria grafurilor, logica matematică etc.), cibernetica (teoria sistemelor),  electronică şi microelectronică etc. Astăzi, Informatica este una din cele 4 ştiinţe exacte: matematică, fizică, chimia şi informatică. Aceste ştiinţe exacte sunt importante în dezvoltarea cunoaşterii, deoarece la baza investigaţiilor şi studiilor, au metode ştiinţifice, observaţia, experimentul, raţionamentul, gândirea ştiinţifică şi cea algoritmică. Grigore C. Moisil (1906-1973) spunea “Tot ce e gândire corectă, e matematică sau modelare matematică”.

La începutul anilor 1970, sub conducerea lui Gr. C. Moisil, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti a organizat cursuri, cicluri de lecţii şi conferinţe pentru matematicieni, ingineri şi economişti, iar ulterior pentru istorici, lingvişti, arheologi, artişti plastici, muzicieni. Prin apariţia calculatorului, şi-a dat seama de aplicaţiile matematicii în economie, în ştiinţele umaniste, în istorie, arheologie, muzică, în grafică, în medicină şi biologie. Entuziasmul din acei ani privind utilizarea calculatorului în multe domenii de activitate, s-a regăsit după anul 1990 când au apărut şi s-au dezvoltat tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei şi au apărut sistemul Internet şi tehnologiile Web. Modelele şi teoriilor acestor ştiinţe sunt preluate de celelalte ştiinţe. În timp, s-a dovedit că pluridisciplinaritatea  va conduce la elucidarea diverselor enigme sau probleme nerezolvate şi la apariţia de noi teorii. De asemenea, şi în domeniul istoriei sunt multe enigme şi multe informaţii nedovedite. Poate prin utilizarea tehnologiilor oferite de calculator şi de inteligenţa artificială, de realitatea virtuală şi de invenţii ale tuturor ştiinţelor, să se reuşească rezolvarea celor mai importante enigme ale istoriei. “Existenţa şi identitatea lui Negru Vodă sunt sortite se pare să ramână o enigmă a istoriei românilor. Ea angajează şi momentul întemeierii Tării Româneşti” (Neagu Djuvara). Probabil că putem afirma că dacă Negru Vodă nu ar fi existat, nu am fi existat nici noi astăzi. Pe de altă parte, dacă nu s-ar fi inventat cifra 0 (zero), Matematica nu ar fi existat, şi împreună cu ea nici celelalte ştiinţe.

Dacă Matematica nu ar fi fost, “nimic nu ar fi fost”: nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici Informatica şi nici Cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale şi virtuale inventate de om, Matematica îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit. În acelaşi timp, putem spune cu convingere şi argumente, că Istoria contribuie la înţelegerea evoluţiei cunoaşterii şi a omului pe pământ, la imaginaţie şi inovaţie pentru a construi viitorul, şi nu numai pentru a studia trecutul. Toate acestea nu se pot întampla dacă nu ar fi existat o solidaritate a oamenilor de ştiinţă, dacă nu ar fi avut loc democratizarea ştiinţei aşa cum spunea acum 100 de ani A. D. Xenopol. În scrierile sale acesta remarcă faptul că pentru descoperirile ştiinţifice din toate domeniile, cel mai dificil lucru este înţelegerea fenomenolor şi proceselor. Mai recent, Alvin Toffler în lucrarea “Al treilea val” (1995), avertizează că analfabeţii de mâine nu vor fi cei care nu vor şti să citească sau scrie, ci cei care nu pot înţelege conceptele şi termenii viitorului. De altfel, Gr. C. Miosil spunea prin anul 1970 că “Foarte curând oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrâni şi oameni care ştiu să lucreze la calculator”. Daniel Pink (2006) în lucrarea  “A Whole New Mind: Why Right-Brainers Will Rule the Future” consideră secolul XXI ca fiind al IV-a val, perioada  conceptelor (concept workers).

   Despre caracterul ştiinţific al istorie, Alexandru D. Xenopol (1847-1920) - academician, economist, filosof, istoric, pedagog, sociolog şi scriitor român, spune că ştiinţele istorice se referă şi la fenomene materiale şi la cele spirituale. El nu o consideră o ştiinţă particulară oarecare, precum fizica, chimia sau psihologia, ci un mod de concepţie a lumii, modul succesiv, în opoziţie cu modul coexistent. Istoria se îndeletniceşte astfel cu fenomenele care sunt ceea ce sunt prin cursul timpului şi acestea se referă şi la societate şi la natură şi la spirit şi la lumea materială. “În vremurile noastre nu se mai poate cugeta într-un chip singuratic. Munca ştiinţifică a căpătat un caracter colectiv. Descoperirea adevărului nu mai este ceva privilegiat, ci este produsul silinţei numeroşilor învăţaţi care, cu toţii împreună, şi ajutându-se unii pe alţii,  contribuie a o face să strălucească în ochii întregii omeniri”. A.D. Xenoplol (Principiile fundamentale ale istoriei, 1899, Sursa:Unibuc Classica - Biblioteca Virtuală de istorie, http://www.unibuc.ro/CLASSICA/Xenopol-PFI/cuprins.htm).

poze-Cercul Militar  poze-Cercul Militar  poze-Cercul Militar  poze-Cercul Militar

poze-Cercul Militar  poze-Cercul Militar  poze-Cercul Militar  po

INFORMATICĂ ŞI ISTORIE – CERCETĂRI PENTRU VIITOR


Nimic nu costă mai scump decăt neştiinţaGrigore C. Moisil
Ideile noastre, după ce le naştem, mai aşteaptă să şi murim pentru eleLucian Blaga
The book of nature is written in the characters of geometryGalileo

Oamenii de ştiinţă, în particular istoricii, îşi dedică viaţa ştiinţei şi doresc - chiar prin sacrificii-, să lase generaţiilor viitoare dovezi clare şi fără echivoc ale evoluţiei omului pe pământ. Istoria prin convingere şi argumente contribuie la înţelegerea evoluţiei cunoaşterii şi a omului pe pământ, la imaginaţie şi inovaţie pentru a construi viitorul, şi nu numai pentru a studia trecutul.Astăzi, ştiinţele constituie un tezaur al umanităţii printr-un  ansamblu sistematic de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire. Omul de ştiinţă are obligaţia şi conştiinţa dezvoltării, păstrării şi transmiterii generaţiilor viitoare a acestui ansamblu de cunoştinţe dintr-un anumit domeniu al cunoaşterii. Se poate evidenţia triada DEZVOLTARE – CUNOAŞTERE- ÎNVĂŢARE (Vlada 2007).
Ştiinţele au apărut în diverse etape specifice de dezvoltare a societăţii umane şi s-au dezvoltat ca urmare a acumularii de cunoştinţe despre realitatea înconjuratoare şi despre o realitate virtuală. Ştiinţele sunt reprezentări virtuale ale cunoaşterii. Fiecare ştiinţă reprezintă un continuu proces al cunoaşterii ce utilizează metode şi tehnici de observare şi experimente, metodologii şi tehnologii într-o continuă perfecţionare,  metode  proprii de cercetare, informaţii proprii despre obiectele investigate, un limbaj ştiinţific propriu, dar şi medii specifice de stocare a tezaurului propriu. Prin apariţia calculatorului şi a noilor tehnologii de prelucrare a informaţiilor şi cunoştinţelor, ştiintele au realizat salturi mari în acumularea de noi cunoştinţe şi noi descoperiri .
Prin urmare, ştiinţa este un generator de cunoştinţe obţinute prin activitatea oamenilor de ştiinţă ce adaugă de fiecare dată la fondul comun al ştiinţei, cunoştinţe noi, descoperiri noi, revizuiri ale unor cunoştinţe vechi, realizând astfel o dezvoltare permanentă a ştiinţei.

[din referatul asupra tezei de doctorat “Sisteme informaţionale pentru arheologie. Aplicaţiile  tehnologiilor  geospaţiale  în arheologie. Baze de date distribuite”, Drd. SÎRGHIE RĂZVAN, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2012]

NEVOIA DE ISTORIE – METODE  STIINTIFICE


"Dezvoltarea ştiinţei se bazează pe două mari realizări: invenţia sistemului de logică formală (în geometria euclidiană) de către filozofii greci, şi posibilitatea de a descoperi relaţii cauzale prin experiment sistematic (în timpul Renaşterii)." Albert Einstein
"Raţiunea nu lucrează instinctiv, ci cere încercări, practică şi învăţare pentru a progresa treptat de la un nivel de înţelegere la celălalt." Immanuel Kant

Ca stiinta si functie de metodele stiintifice, istoria se aseamana cu medicina, deoarece sunt multe situatii cand trebuie sa se obtina concluzii pe baza diverselor informatii si deductii despre fenomene si procese. In scrierile sale A. D. Xenopol remarcă faptul că pentru descoperirile ştiinţifice din toate domeniile, cel mai dificil lucru este înţelegerea fenomenelor şi proceselor. Alvin Toffler în lucrarea “Al treilea val” (1995), avertizează că analfabeţii de mâine nu vor fi cei care nu vor şti să citească sau scrie, ci cei care nu pot înţelege conceptele şi termenii viitorului. Adaugam aici si pe cei care nu vor sti sa utilizeze calculatorul si noile tehnologii oferite de acesta. Recent, Daniel Pink (2006) în lucrarea  “A Whole New Mind: Why Right-Brainers Will Rule the Future” consideră secolul XXI ca fiind al IV-a val, si anume perioada  conceptelor (concept workers).
Modelele şi teoriilor unor ştiinţe ca Matematica, Informatica, Cibernetica sau Biologia sunt preluate si de celelalte ştiinţe. În timp, s-a dovedit că pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea sau transdisciplinaritatea,  vor conduce la elucidarea diverselor enigme sau probleme nerezolvate şi la apariţia de noi teorii si metodologii, in particular si in domeniul istoriei. De asemenea, şi în domeniul istoriei sunt multe enigme şi multe informaţii nedovedite. Poate prin utilizarea tehnologiilor oferite de calculator şi de inteligenţa artificială, de realitatea virtuală şi de invenţii ale tuturor ştiinţelor, să se reuşească rezolvarea celor mai importante enigme ale istoriei. In Marea Britanie si la nivel mondial anul 2012 este declarat “2012 The Alan Turing Year” Alan Turing (1912-1954), matematician si logician britanic,  fiind considerat parintele informaticii si al Inteligentei artificiale (masina Turing si Testul Turing) si erou national deoarece in timpul celui de-al II-lea razboi mondial a descifrat codul secret al nemtilor “Enigma ” .
(http://www.ellsbury.com/enigmabombe.htm , http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/turing/).
De asemenea, anul acesta s-au implinit 500 de ani de la nasterea cartografului, filosofului si matematicianului belgian Gerardus Mercator (1512 -1594) ce a realizat prima hartă a lumii.
(Ref.: http://mvlada.blogspot.ro/2012/08/mercator-projection-first-map-of-world.html).
Fiecare stiinta utilizeaza limbaje si concepte, informatii si cunostinte, metode, tehnici, metodologii pe care trebuie sa le studieze, sa le organizeze, sa le stocheze  si sa le regaseasca, sa le imbunatateasca  si sa le aplice. Academicianul matematician Solomon Marcus in cartea “Educatia in spectacol. Protagonist: Solomon Marcus” (Ed. Spandugino, Bucuresti, 2010) evidentiaza semnalul dat de matematicianul Traian Lalescu (1882 – 1929) pentru educatie, invatamant si cercetare privind utilizarea istoriei care sa explice si sa faca posibila intelegerea diverselor concepte, idei, teoreme, metode si metodologii, Prin urmare, este vorba de a intelege lucrurile in evolutia lor,  in motivatiilor lor, si anume de a explica evolutia si dinamica diverselor fenomene si procese. Se poate spune ca exista mai multe “feluri de istorie”, si istoria “cea mare” si istoria stiintelor, istoria matematicii, istoria chimiei, istoria medicinei, etc. De exemplu, in invatamant, cand se prezinta un concept, o metoda, etc. se recomanada- pe cat posibil,  sa se prezinta intreaga istorie a ideilor si motivatiilor care au condus la conceptul respectiv. In aceasta ordine de idei recomandam conducerilor scolilor doctorale includerea-daca nu sunt deja incluse,  in programul de doctorat a unor studii privind conceperea si redactarea lucrarilor stiintifice, precum si studiul metodelor de cercetare stiintifice.

[din referatul asupra tezei de doctorat “Aplicaţiile  practice ale tehnologiilor spaţiale în arheologie.  Modele predictive”, Drd. SÎRGHIE SABIN, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2012]

Tehnologii software şi elaborarea hărţilor virtuale în arheologia sistemică

Conţinutul tezei se încadrează în direcţia elaborarii de aplicaţii interdisciplinare privind implementarea de produse software pentru modelare, stocare, procesare, reprezentare în universuri si resurse virtuale. Pe lângă restricţiile ştiinţifice şi de limbaj impuse de ştiinţa istorie, teza  concepe, elaborează şi implementează metode,  tehnici şi proceduri specifice bazelor de date, tehnologiilor web, limbajelor de programare, graficii pe calculator, prelucrării imaginilor, precum şi realităţii virtuale în conexiune cu grafica interactivă. Tematica tezei utilizează fundamente şi cercetări recente privind utilizarea de concepte şi tehnologii moderne pentru modelarea, reprezentarea şi procesarea informaţiilor şi cunoştinţelor în beneficiul arheologiei, prin utilizarea metodelor, tehnicilor şi tehnologiilor oferite de matematică, informatică si tehnologia informaţiei şi comunicaţiei.

Autorul face dovada unor cunoştinţe aprofundate privind modelarea şi reprezentarea, teoria limbajelor de programare, programarea orientată spre obiecte, grafică pe calculator, teoria agenţilor, precum şi dovada cunoaşterii unor variate tehnici de programare şi structuri de date. Teza analizată este una interdisciplinară şi reliefează faptul că autorul este un cercetător cu o bogată cultură de specialitate în domenii cum ar fi programarea orientată spre obiecte, grafică pe calculator, modelarea spaţiului virtual, platforma .NET şi limbajul C#, tehnologii Web, limbajele PHP şi MySQL. Domeniul abordat este unul dificil, caracterizat prin metode şi tehnologii extrem de complexe având în vedere procese ale modelării, procesării, reprezentării şi gestionării informaţiilor hărţilor virtuale din arheologie. Autorul reuşeşte să dea o imagine corectă şi coerentă domeniului, propunând noi abordări şi noi aplicaţii, utilizând tehnologiile moderne de modelare şi reprezentare. Rezultatele originale sunt prezente în aproape toate capitolele, evidenţiind capacitatea autorului de a fi creator şi specialist într-un domeniu nou, dinamic, complex şi dificil. Unele din aceste rezultate au fost deja publicate în publicaţii de specialitate. De asemenea, o menţionare specială este faptul că autorul a elaborat o teză interdisciplinara în beneficiul arheologiei, ce se încadrează în domeniul realităţii virtuale, alături de teza de doctorat  “Modelarea spaţiului în universuri virtuale” elaborată în anul 2004 de Popovici  Dorin  Mircea, conf. dr. la Universitatea “Ovidius” Constanţa ce utilizează hărţile cognitive Fuzzy în a asigura o anumită coerenţă comportamentală în spaţiul virtual pentru agenţi şi avataruri. La ediţia a II-a a CONFERINŢEI NAŢIONALE DE ÎNVĂŢĂMÂNT  VIRTUAL-CNIV 2004, Noi tehnologii de eLearning, Software educaţional, din 29-31 oct. 2004 de la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universitaţii din Bucureşti, lucrarea sa intitulată “ Virtual Aquarium”  apărută în CNIV Proceedings, a abţinut PREMIUL de CREATIVITATE “SIVECO” .

[din referatul asupra tezei de doctorat “Contribuţii privind cercetări teoretice şi implementare software a hărţilor virtuale în arheologia sistemică”, Lector Dr. DOMŞA  OVIDIU, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2010]

 


 

De la LIE 1966 la CTE 2013: inceputul unei istorii - Fisier de tip .pdf ! LIE-1966_CTE-2013

 

 

Pagină actualizată la 08 Iulie 2013.