Variaţia normei gramaticale

FACULTATEA DE LITERE

STUDII AVANSATE ÎN LINGVISTICĂ – STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA LIMBII ROMÂNE, anul II

Anul universitar 2012-2013 - Semestrul I

            Cursul îşi propune să prezinte două aspecte fundamentale ale variaţiei gramaticale, a căror cunoaştere este indispensabilă în descrierea evoluţiilor morfosintactice din istoria limbii române. Primul modul al cursului se ocupă de raportul dintre normă şi uz şi de caracterul istoric şi contextual al procesului prescriptiv, ţinând cont de evaluarea limbii de către vorbitori, de atitudinile şi ideologiile care determină criteriile de judecată dominante şi deciziile normative dintr-un moment istoric dat. Al doilea modul urmăreşte teoriile actuale ale gramaticalizării (transformarea elementelor lexicale în categorii funcţionale) şi ale pragmaticalizării (constituirea mărcilor pragmatice) şi modul în care acestea pot explica numeroase tipuri de schimbare lingvistică, în baza unor regularităţi cognitive şi a unor principii generale ale evoluţiei limbii.

            Conceptele teoretice vor fi verificate prin analiza unor cazuri concrete din istoria limbii române. În cadrul primului modul, se vor discuta cazuri de modificare a normei gramaticale (consemnate în lucrările prescriptive din secolele al XIX-lea şi al XX-lea); în a doua secvenţă a cursului, se vor studia cazuri de gramaticalizare (formarea de auxiliare, pronume, conjuncţii, prepoziţii etc.) şi pragmaticalizare (formarea conectorilor pragmatici, a marcatorilor discursivi etc.) încheiate sau în curs de desfăşurare.    

Forma de evaluare: stabilirea notei finale se va face în funcţie de participarea activă la discuţii şi pe baza unei lucrări prezentate în scris şi susţinute oral.

Evaluarea finală este condiţionată de o prezenţă la 75% din cursuri şi de susţinerea unei scurte expuneri orale, pe parcursul semestrului, în care masterandul va prezenta un articol sau o carte din bibliografia suplimentară. Lucrarea finală (de 5-7 p.) va urmări un caz concret de modificare a normei explicite (pe baza unei analize a gramaticilor româneşti vechi şi contemporane) sau de gramaticalizare (pe baza unui studiu de corpus). Masteranzii vor primi o listă cu sugestii de teme şi vor discuta cu profesorul, din timp, temele alese.

Prezentare_2012-2013

  Bibliografie 2012

1. [9.10.2012] Prezentarea cursului; tematică, planificare, bibliografie, surse Curs1-fisa1

2. [16.10.2012] Lingvistică descriptivă / prescriptivă. Ideologii lingvistice. Criteriile normării.

     Exemple: Slavici, Gramatica limbii române, 1914   1914-Slavici, Gramatica-Etim; Curs 2-2012

     Bibliografie  Pinker, Steven, 1994: The Language Instinct, New York, HarperCollins, cap.   XII ("The Language Mavens"). text

 3. [23.10.2012] „Evaluarea lingvistică”: atitudini faţă de limbă. “Folklinguistics” – opinii şi atitudini ale nespecialiştilor. Mituri lingvistice.

Exemple: - concurenţa care/ce; concurenţa desinenţelor de plural (cireşi, hotele); mai mult ca perfectul: desinenţa -ră-. 

Bibliografie: - Windisch, Rudolf, 2006, Studii de lingvistică şi filologie românească, ed. de E. Munteanu şi O. Panaite, Iaşi, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, cap. “Evaluarea lingvistică: limba română”, p. 87-106 (traducerea art. “Rumänisch: Sprachbewertung / Évaluation de la langue”, în G. Höltus, M. Metzeltin, C. Schmitt (eds.), Lexikon der Romanistischen Linguistik (LRL), III, Tübingen, Max Niemeyer Verlag, 1989, p. 260-275).

Bibliografie suplimentară

- Niedzielski, Nancy & Dennis Preston, 1999/2003, Folk Linguistics, Berlin, Mouton de Gruyter, p. 1-25.

- Preston, Dennis R., 2006, “Folk linguistics”, in Keith Brown (ed.) The encyclopedia of language and linguistics, 2nd edn, Oxford, UK: Elsevier, p. 258–265 FL1-2 . FL3  FL4  FL5  FL6  FL7  FL8  FL9  FL10  FL11  FL12  FL13

- Preston, D. R., “Qu’est-ce que la linguistique populaire ? Une question d’importance”, Pratiques, 2008, 139-140. Preston fr

4. [30.10.2012] Reglarea socială a normei. Conflictul criteriilor. Criterii raţionaliste. Regularitatea sistemului, analogia. 

Exemple: - pe care; specializare: din/dintre; unu/unul; repetarea prepoziţiei în structuri coordonate; dublarea pronominală; gradarea adjectivelor şi a adverbelor; pleonasmul; infinitivul lung.

Bibliografie: - Garvin, Paul L., 1993, “Styles of codification”, în Brno Studies in English, 20. Garvin 1993

- Cheshire, Jenny, 1998, “Double Negatives are illogical”, in Bauer, Laurie, Peter Trudgill (eds.), 1998, Language Myths, London, Penguin Books, pp. 113-122. Chesire

- Zafiu, R., 2009: „Constituirea unei norme gramaticale: relativul pe care”, în Limba română, nr. 2, 2009. Zafiu 2009

 5. [6.11.2012] Instituiri şi modificări ale normelor. Criterii etimologice şi tradiţionaliste. Purismul şi norma gramaticală. 

Exemple: maximum; doisprezece; dânsul; vroiam; însuşi; compunere: întru câtva, de la, niciun etc.

Bibliografie: - Milroy, James, 2007, „The ideology of the standard language”, in C. Llamas, L. Mullany, P. Stockwell (eds.), The Routledge Companion to sociolinguistics, London, New York, Routledge, pp. 133-139.

- Zafiu, R., 2006, „Constituirea unei norme sintactico-stilistice: observaţii despre concatenarea genitivelor”, în Limba română,  LV, 5-6, 2006, p. 431-438. concatenarea RZ1

 6. [13.11.2012] Prestigiul registrelor limbii. Criterii estetice. 

Exemple: lui Lili; cacofonia: ca şi/ca şi cum; precum; căci; ci şi; alte exemple. 

Bibliografie: - Zafiu, R., 2007: “Criterii estetice în normarea limbii române” în C. Stan, R. Zafiu, Al. Nicolae (coord.), Studii lingvistice. Omagiu profesoarei Gabriela Pană Dindelegan, la aniversare, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007, p. 467-473. text

- Nils Langer, 2007 'Finding Standard German - Thoughts on Linguistic Codification.' In: Fandrych, Christian & Salverda, Reinier (eds.). Standard, Variation und Sprachwandel in germanischen Sprachen, Tuebingen, Narr, pp. 217-241. langer2007

- Deumert, Ana & Wim Vandenbussche, 2003, “Research directions in the study of language standardization”, in Deumert, Ana & Wim Vandenbussche (eds.), 2003, Germanic Standardizations, Amsterdam: John Benjamins, 455–469. deumertvandenbussche2

 7. [20.11.2012] Gramaticalizarea: definire, limite, grade. Gramaticalizare – pragmaticalizare – lexicalizare.

 Exemple: - auxiliare: a avea, a fi, a vrea

            - modalizatori: verbe modale

            - perifraze aspectuale

Bibliografie: - Hopper, Paul J., Elizabeth Traugott, 2003: Grammaticalization, Cambridge, Cambridge University Press, p. 32-62. 

- Marchello-Nizia, Christine, 2006: Grammaticalisation et changement linguistique, Bruxelles, De Boeck, p. 13-59.

- Zafiu, Rodica, 2008: “Gramaticalizare şi pragmaticalizare”, în G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română. Dinamica limbii, dinamica interpretării, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008, p. 187-194. Gramaticalizare

 8. [27.11.2012] Gramaticalizarea: ireversibilitate, recursivitate.  

 Exemple: articol şi demonstrativ; prepoziţii funcţionale: pe, a, de; negaţia; morfeme de comparaţie

 Bibliografie: - Haspelmath, Martin, 1999: "Why is grammaticalization irreversible?", în Linguistics, 37, 6, 1043-1068.

- De Mulder, Walter, 2001: “La linguistique diachronique, les études sur la grammaticalisation et la sémantique du prototype : présentation”, Langue française, 130, 1, p. 8 – 32.

 9. [4.12.2012] “Subiectificare” şi pragmaticalizare. Constituirea marcatorilor discursivi

Exemple: deci; atunci, acum, apoi; mamă etc.

Bibliografie: - Bertin, A. (2001): Maintenant: un cas de grammaticalisation? – Langue française, 130, p. 42-64. Bertin 2001-LF130

- Mîrzea Vasile, Carmen, 2009, „Unele aspecte ale polifuncţionalităţii adverbelor în limba română”, Rodica Zafiu, Gabriela Stoica, Mihaela N. Constantinescu (eds), Limba română: teme actuale. Actele celui de al 8-lea Colocviu al Catedrei de limba română (Bucureşti, 5-6 decembrie 2008), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, p. 143–152. Mirzea Vasile 2009

-  Zafiu, Rodica, 2009, “Evoluţia adverbelor de timp atunci, acum, apoi către statutul de mărci discursive”, în Rodica Zafiu, Gabriela Stoica, Mihaela N. Constantinescu (eds.), Limba română. Teme actuale. Actele celui de-al 8-lea Colocviu al Catedrei de limba română, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, p. 779-793. Zafiu-Evolutia adv de timp1

Bibliografie suplimentară:

 - Dascălu Jinga, Laurenţia, 2007, “Despre folosirea lui deci în  româna actuală”, în R. Zafiu, C. Stan, Al. Nicolae (eds.), Studii lingvistice. Omagiu profesoarei Gabriela Pană Dindelegan, la aniversare, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.  Dascalu Jinga 2007

- Hoinărescu, Liliana, “Funcţii pragmatice ale conectorului deci în româna vorbită actuală”, în SCL, LX, 1, 2009, 45–62. Hoinarescu articol SCL

10. [11.12.2012] Gramaticalizarea formelor verbale 

Exemple: ştii, vezi...; poate; fie

Bibliografie: - Traugott, E. C., 1995, „The role of the development of discourse markers in a theory of grammaticalization”, Paper presented at ICEHL XII, Manchester 1995,           http://www.stanford.edu/~traugott/papers/discourse.pdf

- Rossari Corinne, 2006, “Grammaticalization and persistence phenomena in two hybrid discourse markers – la preuve and regarde”, Acta linguistica Hafniensia, 2006 Rossari

- Dostie, Gaétane, 2004, Pragmaticalisation et marqueurs discursifs: Analyse sémantique et traitement lexicographique, Bruxelles, De Boeck/Duculot.

11. [18.12.2012]  Gramaticalizarea – universalii, tipologie lingvistică şi comparaţie romanică

Exemple: nehotărâtele; viitorul;  prezumtivul; modalizatori epistemici şi mărci evidenţiale

Bibliografie: - Bybee, Joan,  2003,  “Cognitive Processes in Grammaticalization”, in M. Tomasello (ed.), The New Psychology of Language. II: Cognitive and Functional Approaches to Language Structure, Mahwah, NJ, Lawrence Erlbaum, 147-197

- Zafiu, Rodica, 2009,  “Interpretări gramaticale ale prezumtivului”, în R. Zafiu, B. Croitor, A.-M. Mihail (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guţu Romalo, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, p. 289-305.

12. [8.01.2013] Pragmaticalizarea şi/sau gramaticalizarea intensificatorilor şi a atenuatorilor

Exemple: - intensificatori (însuşi, chiar); atenuatori şi mărci de suspendare a enumerării (nu ştiu ce)

Bibliografie: - Manoliu, Maria, 2002, “Conventional implicature and language change: the Romanian paradigm of identity”, în Revista da ABRALIN, 1, nr. 1, pp. 99-125.

- Dascălu Jinga, Laurenţia, 2009, “Câteva mijloace de scurtare a enumerărilor”, in Rodica Zafiu, Blanca Croitor, Ana-Maria Mihail (eds.), Studii de gramatică. Omagiu doamnei profesoare Valeria Guţu Romalo, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 45-58.

- Mîrzea-Vasile, Carmen, 2009, „Un caz de pragmaticalizare – adverbul rom. chiar”, http://www.unibuc.ro/ro/mvasile2009_ro

 13. [15.01.2013] Procese de gramaticalizare şi pragmaticalizare în curs de desfăşurare: anaforice, comparative, conectori, mărci discursive.

Exemple: propriu, respectivul, gen, tip, indiferent ce, plus că

Bibliografie: Brems, Liselotte, 2007: “The Grammaticalization of Small Size Nouns: Reconsidering Frequency and Analogy”,  Journal of English linguistics, 35, 4 Brems 2007

Prezentări (în afară de articolul de mai sus, la alegere): Discourseparticles, mulder-thompson, 4Combettes