Carta Universitara

Prezenta Cartă a fost aprobată de Senatul Universităţii din Bucureşti în şedinţa din 11 ianuarie 1996, cu respectarea prevederilor Constituţiei României şi ale Legii Învăţământului Nr. 84/1995 şi a fost amendată de Senatul Universităţii din Bucureşti în şedinţa din 12 iunie 2003.

Art. 1. Înfiinţată prin Decretul nr.765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan I (Cuza) şi reclamându-se ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din Bucureşti a contribuit în mod decisiv la dezvoltarea şi modernizarea învăţământului, ştiinţei şi culturii naţionale.

Art. 2. Identitatea Universităţii din Bucureşti este fixată prin:

a). Denumire: Universitatea din Bucureşti.

b). Emblemă, sigiliu, drapel şi ţinută de ceremonie (robă şi tocă), stabilite de Senat.

c). Ziua Universităţii, care se sărbătoreşte anual la 16 iulie, prin organizarea unor manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive.

d). Sediul Rectoratului: Bucureşti, Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46, România.

Art. 3. Universitatea din Bucureşti este o comunitate academică distinctă care funcţionează în baza Constituţiei României din 1991, a legislaţiei învăţământului şi îşi desfăşoară activitatea în deplină autonomie şi libertate academică într-un spaţiu propriu, cu un buget format din sumele alocate de Ministerul Învăţământului şi din resurse proprii.

Art. 4. Universitatea din Bucureşti funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică.

Art. 5. (1). Comunitatea academică este constituită din corpul profesoral, personalul de cercetare, studenţii facultăţilor, studenţii programelor postuniversitare.

(2). Rămân membri ai comunităţii universitare absolvenţii (alumnii), cadrele didactice şi cercetătorii care au lucrat în trecut în Universitatea din Bucureşti, dar fără a avea prin aceasta prerogative şi competenţe decizionale.

(3). Sunt considerate ca aparţinând comunităţii academice, personalităţile româneşti şi străine care deţin titluri onorifice oferite de Universitate, dar care, la rândul lor, nu au prerogative şi competenţe decizionale.

(4). Comunitatea academică foloseşte în activitatea ei personal auxiliar şi administrativ.

Art. 6. Autonomia universitară - întemeiată pe prevederile Constituţiei şi ale Legii Învăţământului, ca şi pe reglementările proprii - se manifestă în libertatea de decizie a Universităţii faţă de organismele statale sau politice în probleme care privesc structura instituţiei, conceperea şi desfăşurarea activităţii de învăţământ, de cercetare, administrativă, financiară, precum şi raporturile ei cu instituţii similare din ţară şi din străinătate.

Art. 7. Libertatea academică înseamnă:

a) dreptul de a selecta, în condiţiile fixate de Senat, pe membrii comunităţii academice;

b) dreptul comunităţii academice şi al membrilor ei de a dobândi, dezvolta şi transmite liber cunoştinţe prin cercetare, dezbatere, predare, lectură, scris;

c) dreptul de a cerceta orice subiect în orice domeniu socotit necesar, cu respectarea normelor de etică şi ale codurilor deontologice specifice;

d) dreptul comunităţii academice în ansamblu şi al fiecărui membru de a participa la activităţile de învăţământ şi cercetare ale Universităţii, precum şi la organizarea şi conducerea acestor activităţi.

Art. 8.(1). Spaţiul Universităţii cuprinde edificiile, terenurile şi dotările aflate în proprietatea sa ori puse la dispoziţia comunităţii academice pentru desfăşurarea procesului de învăţământ şi de cercetare, pentru locuinţă, masă şi studiu, pentru desfăşurarea de activităţi culturale şi sportive. Fac parte din spaţiul universitar şi clădirile destinate serviciilor de administraţie.

(2). Spaţiul universitar este inviolabil, cu excepţia cazurilor de forţă majoră şi flagrant delict. Organele de ordine publică pot interveni în spaţiul universitar numai cu permisiunea sau la cererea rectorului sau a Senatului, dacă există timpul necesar. Camerele de locuit din cămine beneficiază de aceeaşi protecţie legală ca şi locuinţele particulare. Organele de ordine nu pot organiza razii şi alte operaţiuni de rutină fără a cere permisiunea Rectorului sau Biroului Senatului. Circulaţia în spaţiul universitar nu poate fi împiedicată sub nici un pretext. Intervenţia ambulanţelor şi a pompierilor, în caz de urgenţă, nu poate fi stânjenită.

(3). Cu excepţia cazurilor de forţă majoră, accesul liber al membrilor comunităţii academice în spaţiul universitar nu poate fi interzis sau limitat sub nici un motiv şi în nici o situaţie. Dreptul de grevă nu poate fi exercitat prin interzicerea sau limitarea accesului membrilor comunităţii academice în spaţiul universitar. Senatul şi conducerile facultăţilor pot reglementa limitarea accesului în timpul nopţii, al vacanţelor şcolare, al sărbătorilor legale sau pe durata organizării unor activităţi care au accesul reglementat.

Art. 9. Pe baza prevederilor prezentei Carte, Senatul Universitar aprobă regulamentele privind:

a) Organizarea şi funcţionarea facultăţilor, departamentelor, institutelor, centrelor de cercetare, compartimentelor funcţionale;

b) admiterea studenţilor;

c) acordarea burselor şi a altor forme de sprijin pentru studenţi;

d) conduita corpului profesoral şi a studenţilor;

e) concursurile pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare precum şi pentru evaluarea periodică a corpului profesoral şi a personalului de cercetare şi administrativ;

f) elaborarea programelor de studii;

g) organizarea examinării studenţilor;

h) funcţionarea bibliotecilor şi a altor unităţi din subordinea Universităţii;

i) activitatea financiar-administrativă;

j) funcţionarea Consiliului de Administraţie;

k) funcţionarea Consiliului pentru Probleme Studenţeşti.

Art. 10. Universitatea din Bucureşti respectă principiile înscrise în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, aderă la The Lima Declaration on Academic Freedom and Autonomy of Institutions of Higher Education (1988) şi la The Magna Charta of European Universities (Bologna, 1988), Declaraţia de la Bologna privind aria europeană a învăţământului superior şi este afiliată la Asociaţia Europeană a Universităţilor şi la Asociaţia Internaţională a Universităţilor.

Capitolul II

MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

Art. 11. Universitatea din Bucureşti îşi asumă ca roluri fundamentale:

a) dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale;

b) tezaurizarea şi difuzarea valorilor culturii şi civilizaţiei umane;

c) promovarea spiritului de liber examen, a gândirii critice, înnoirea şi înlocuirea cunoştinţelor;

d) formarea şi perfecţionarea resurselor umane calificate şi înalt calificate;

e) participarea ştiinţei româneşti la dezvoltarea ştiinţei universale;

f) afirmarea identităţii culturii naţionale şi participarea la procesul de integrare europeană;

g) dezvoltarea societăţii româneşti sub forma unui stat de drept, liber şi democratic.

Art. 12. Universitatea îndeplineşte aceste funcţii prin:

(1). Formarea de specialişti cu pregătire superioară pentru învăţământ, ştiinţă şi cultură, activităţi economice şi sociale, performanţi în raport cu nivelul mondial.

(2). Actualizarea continuă a pregătirii specialiştilor prin programe de conversie, reconversie, specializare şi perfecţionare.

(3). Formarea de noi promişii de cercetători ştiinţifici adaptaţi exigenţelor ştiinţei şi societăţii contemporane.

(4). Formarea studenţilor din alte ţări şi participarea la edificarea unităţii europene.

(5). Desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicată, mono-, pluri- şi interdisciplinare, prin institute, centre, laboratoare şi catedre. Aceste activităţi au ca finalitate:

a) susţinerea, prin cercetări ştiinţifice proprii, a pregătirii studenţilor şi contribuţia la progresul cunoaşterii;

b) ridicarea nivelului calificărilor ştiinţifice în societatea românească;

c) afirmarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii academice, în cadrul comunităţii ştiinţifice internaţionale şi în cadrul cooperării interuniversitare;

d) participarea, prin cercetări ştiinţifice şi modelări de soluţii, la modernizarea tehnologiilor şi activităţilor din societate, la dezvoltarea economiei şi culturii.

(6). Asumarea şi realizarea misiunii de centru cultural naţional, care să contribuie la formarea, dezvoltarea, transmiterea şi difuzarea valorilor culturale.

(7). Asumarea şi realizarea menirii de focar al conştiinţei civice naţionale, care să promoveze pluralismul opţiunilor, analizele critice şi constructive, dezvoltarea în România a culturii politice şi civice, apărarea cadrului democratic, întemeiat pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului şi cetăţeanului în statul de drept.

(8). Afirmarea constantă şi progresivă ca un centru de promovare a relaţiilor de cooperare internaţională, intra- şi transeuropeană.

Art. 13. Fundamental deschisă, Universitatea din Bucureşti îşi ameliorează continuu activităţile şi performanţele prin considerarea atentă a experienţei universităţilor şi centrelor de cercetare de referinţă, prin adaptarea sugestiilor viabile şi eficiente.

Art. 14. Pe baza prevederilor anterioare şi aplicând criteriile de clasificare în funcţie în Uniunea Europeană, prezenta Cartă defineşte Universitatea din Bucureşti ca o instituţie de învăţământ superior şi cercetare (universitate de tip A) în domeniile diversificate şi complementare ale cunoaşterii ştiinţifice.

Art. 15. Universitatea din Bucureşti emite diplome de licenţă, diplome master, diplome de absolvire (la colegii), diplome de studii academice postuniversitare, certificate pentru studii de scurtă durată, atribuie titlul de doctor în ştiinţe, încununează contribuţia unor personalităţi, din ţară şi din străinătate, la viaţa ştiinţifică şi culturală a lumii contemporane cu titlurile de doctor honoris causa, profesor onorific, membru de onoare al Senatului.

Capitolul III

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE şi FUNCŢIONARE

Art. 16.(1) Comunitatea academică a Universităţii este deschisă cetăţenilor români şi străini, fără discriminări, în condiţiile impuse de organizarea ei internă: student, profesor, cercetător, student postgradual. Criteriile fundamentale ale apartenenţei la comunitatea academică sunt competenţa profesională, corectitudinea comportamentală şi abilitarea corespunzătoare.

(2). Intrarea în comunitatea academică se face potrivit legii.

(3). Nu pot face parte din comunitatea academică, în calitate de cadre didactice, aceia care în perioada de după 1989 au făcut obiectul unei condamnări definitive pentru fapte penale săvârşite cu intenţie şi sancţionate cu închisoarea.

Art. 17. Se pot constitui şi funcţiona în cadrul Universităţii asociaţii şi uniuni ale cadrelor didactice, cercetătorilor, studenţilor şi personalului tehnic-administrativ în condiţiile în care regulamentele de funcţionare ale acestora sunt compatibile cu prevederile prezentei Carte.

Art. 18. Funcţionarea în spaţiul universitar a oricărei structuri organizatorice, cu sau fără personalitate juridică, este supusă aprobării Senatului sau, prin delegare, Biroului Senatului.

Art. 19.(1). Comunitatea academică este ataşată valorilor democraţiei şi ale statului de drept, apără aceste valori şi acţionează pentru promovarea lor în societatea românească. Spaţiul academic nu poate fi utilizat pentru activităţi de orice fel ale partidelor politice şi ale altor organizaţii care promovează ideologii şi acţiuni politice.

(2) Universitatea din Bucureşti se situează, ca instituţie, în afara activităţilor politice de partid. În învăţământul universitar, în cercetare şi în manifestările ştiinţifice din cadrul Universităţii, politica poate reprezenta un obiect de investigaţie, nu şi o formă de acţiune.

Art. 20. Întreaga viaţă academică se întemeiază pe raportul de interdependenţă învăţământ-cercetare, cu înscrierea permanentă a tradiţiilor Universităţii bucureştene, ale învăţământului şi ştiinţei româneşti în procesul de dezvoltare a învăţământului şi ştiinţei mondiale.

Art. 21. Cercetarea se află la temelia instruirii. Activitatea proprie de investigaţie ştiinţifică, validată prin lucrări publicate, reprezintă - alături de competenţa didactică - criteriul fundamental de evaluare a calificării şi performanţei academice.

Art. 22.(1). Instruirea se realizează la nivelul principiilor şi metodologilor didactice moderne şi trebuie să fie deschisă achiziţiilor permanente. Planurile de învăţământ, fundamentate pe principiile sistemului de credite de studii, ale curriculum-ului şi ale modulizării, cuprind discipline obligatorii, opţionale şi facultative. Sistemul de credite transferabile, intra- şi interuniversitare (interne, intra -şi intermodulare, externe) permite mobilitatea studenţilor pe orizontală şi pe verticală şi o flexibilitate sporită în construirea rutelor proprii de studii. Acest sistem de organizare solicită responsabilitatea studenţilor în alcătuirea traseelor didactice, le oferă posibilitatea să-şi construiască liber o cultură pluridisciplinară, bazată pe o opţiune responsabilă ce include reflexul de adaptabilitate.

(2). Sistemul creditelor de studii instituie ca unitate academică de bază semestrul. Durata maximă a unui program de studiu este stabilită prin dispoziţii legale. Rezidenţa universitară poate fi mai scurtă decât durata maximă normată dacă studentul suplimentează în fiecare an universitar numărul minim de credite stabilit.

Art. 23. (1). În Universitatea din Bucureşti, învăţământul de zi este organizat modular, pe trei trepte:

a) Modulul I:

i) învăţământ de lungă durată organizat pe 8-10 semestre, din care, opţional, primele patru semestre de studii universitare generale şi ultimele patru-şase semestre de studii universitare de specializare. Absolvirea primului ciclu de patru semestre permite obţinerea certificatului de studii universitare generale. Întregul modul de opt-zece semestre se finalizează cu diplomă de licenţă

ii) învăţământ de scurtă durată (colegii) organizat pe 6 semestre, din care primele 4 semestre de studii universitare generale şi ultimele două semestre de studii universitare de scurtă durată de specializare. Acest modul se finalizează cu diplomă de absolvire.

b) Modulul II: masterat cu o durată de 2-4 semestre, (pornind de la nivelul de licenţă), finalizat cu diplomă de master. Ultimul semestru al masteratului profesional de trei-patru semestre este folosit ca stagiu profesional.

c) Modulul III: studii doctorale cu o durată de 6 semestre (pornind de la nivelul de master), finalizat cu diplomă de doctor.

(2). Universitatea din Bucureşti organizează învăţământ de scurtă durată şi de lungă durată în forma de învăţământ deschis şi la distanţă şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.

(3). Universitatea din Bucureşti asigură actualizarea continuă a pregătirii specialiştilor prin programe de conversie, reconversie, specializare şi perfecţionare

Art. 24. Studenţii sunt parteneri în întreprinderea comună a formării de specialişti competitivi. Opinia studenţilor, individuală sau exprimată de reprezentanţii lor, autorizaţi prin procesul democratic, ori de sondaje efectuate cu metodologii validate, constituie o modalitate de autocontrol, de evaluare şi ameliorare a activităţii universitare.

Art. 25.(1). Valorile cunoaşterii sunt universale. Procesul cunoaşterii presupune interacţiune, ascultarea reciprocă a punctelor de vedere, dialog argumentativ şi transparenţă.

(2). Rezultatele activităţii didactice şi ştiinţifice din facultăţi, departamente şi catedre se fac publice prin autoprezentări anuale ale acestor prestaţii, prin conferinţe de presă, prin rapoarte de autoevaluare întocmite de decanate şi de colectivele de evaluare din facultăţi şi departamente.

(3). Activitatea didactică şi ştiinţifică a cadrelor didactice şi cercetătorilor va fi evaluată periodic, după un regulament special.

(4). Periodic, Comisia de evaluare şi atestare a Universităţii (condusă de un prorector) va aprecia activitatea structurilor universitare (catedre, departamente, facultăţi, institute, laboratoare, grupuri de cercetare) potrivit normelor şi uzanţelor practicate în viaţa academică, standardelor fixate de Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Această comisie va analiza şi aviza, încă din faza de proiectare şi după încheierea primului an de învăţământ al ciclului, formele de învăţământ şi specializările noi.

Art. 26. Universitatea din Bucureşti promovează parteneriatul şi relaţiile de colaborare în domeniul învăţământului şi ştiinţei cu institute de învăţământ superior şi de cercetare din România şi din străinătate. Parteneriatul se poate materializa sub forma doctoratelor şi masteratelor în cotutelă şi a programelor de masterat şi doctorat comune, ca şi prin orice fel de colaborare ştiinţifică la nivel individual sau instituţional. Aceste raporturi se întemeiază pe caracterul universal al cunoaşterii ştiinţifice şi au la bază principiile democraţiei, libertăţii academice, egalităţii şi deschiderii spre integrare în comunitatea ştiinţifică internaţională.

Capitolul IV

AUTONOMIA UNIVERSITARĂ

Art. 27. Universitatea din Bucureşti funcţionează pe baza autonomiei universitare, înţeleasă ca modalitate specifică de autoconducere, cu un cadru legal format din Constituţia României, Legea Învăţământului şi propriile reglementări.

Art. 28.(1). Autonomia Universităţii din Bucureşti se materializează în: autonomia organizării structurilor didactice şi ştiinţifice; autonomia financiară şi administrativă; autonomia funcţională; autonomia didactică; autonomia ştiinţifică; autonomia jurisdicţională.

(2). Reglementarea competenţelor Universităţii, facultăţilor, departamentelor şi catedrelor se face de către Senat, pe baza legislaţiei existente, a prezentei Carte şi prin decizii proprii.

1. Autonomia organizatorică şi funcţională

Art. 29. Autonomia organizării structurilor Universităţii se materializează în:

a) dreptul de a alege, prin vot secret, organele de conducere;

b) dreptul de a elabora reglementări proprii cu respectarea legislaţiei în vigoare;

c) dreptul de a selecta corpul profesoral, cercetătorii, studenţii şi personalul tehnic-administrativ.

Art. 30. Autonomia funcţională a Universităţii se concretizează în dreptul:

a) de a-şi stabili şi ameliora propriile structuri;

b) de a stabili planurile de învăţământ racordate la experienţe universitare de referinţă;

c) de a-şi alcătui statele de funcţii în raport cu resursele umane şi financiare de care dispune şi cu prevederile planurilor de învăţământ;

d) de a conferi titlurile didactice şi ştiinţifice;

e) de a-şi orienta cercetarea ştiinţifică;

f) de a iniţia şi dezvolta cooperări şi schimburi internaţionale;

g) de a reglementa şi evalua conduita membrilor comunităţii academice;

h) de a publica reviste, manuale, cursuri, lucrări de cercetare sau orice alte materiale care sprijină învăţământul şi cercetarea şi de a dispune de aceste publicaţii conform misiunilor asumate prin Cartă;

i) de a iniţia şi realiza, cu aprobarea Senatului, orice altă activitate conformă cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale.

Art. 31.(1). Corpul profesoral şi studenţii Universităţii sunt organizaţi pe facultăţi, departamente şi colegii.

(2). Facultatea este nominalizată prin titlul unui domeniu cuprinzător de studiu şi cercetare, care corespunde unei tradiţii academice consacrate şi care răspunde unor necesităţi de forţă de muncă ale unităţilor economice, sociale, culturale, politice, de învăţământ şi cercetare etc.

(3). Corpul profesoral este organizat pe catedre sau departamente.

2. Autonomia financiară şi administrativă

Art. 32. Autonomia financiară şi administrativă a Universităţii se concretizează în:

a) dreptul de a utiliza conform nevoilor, priorităţilor şi deciziilor proprii bugetul şi resursele financiare de care dispune;

b) dreptul de a realiza venituri prin cercetarea ştiinţifică şi alte prestaţii;

c) dreptul de a stabili taxe în conformitate cu prevederile legale;

d) dreptul de a orienta investiţiile şi dotările;

e) dreptul de a efectua operaţiuni financiar-bancare cu orice parteneri, în funcţie de propriile necesităţi materiale;

f) dreptul de a prelua donaţii şi legate, cu aprobarea Senatului;

g) dreptul de a acorda burse şi de a efectua plăţi;

h) dreptul de a administra spaţiul universitar şi întregul patrimoniu conform necesităţilor proprii.

i) dreptul de a organiza unităţi productive şi de servicii care aduc profituri financiare sau de alt gen, cu condiţia respectării prevederilor prezentei Carte.

Art. 33.(1). Resursele financiare ale Universităţii din Bucureşti sunt constituite din finanţarea de bază şi finanţarea complementară.

(2). Resursele financiare de bază, însumând finanţarea de la bugetul de stat şi din alte fonduri publice sunt angrenate în cadrul unei finanţări globale. Finanţarea de bază se realizează în funcţie de numărul de studenţi şi de costurile medii anuale pe student, în funcţie de gradul de competitivitate şi de eficienţa preliminată pe care le vor atinge programele didactice şi proiectele de cercetare ştiinţifică propuse de structurile Universităţii.

(3). Fondurile bugetare de care dispune Universitatea se alocă pe facultăţi, departamente şi colegii în funcţie de numărul studenţilor şi de costurile medii anuale pe student.

Art. 34. Finanţare complementară se realizează din autofinanţare (taxele legal constituite; venituri obţinute de la agenţii economici; venituri din activitatea de prestări de servicii - cercetare ştiinţifică, parcuri ştiinţifice, consultanţă, activităţi editoriale etc.; donaţii, sponsorizări) şi din finanţări externe.

Art. 35. Fondurile generate de facultăţi, colegii, departamente şi centre de cercetare, prin autofinanţare, sunt folosite de către acestea, cu excepţia unei cote-părţi ce va fi folosită pentru dezvoltarea generală a Universităţii. Mărimea acestei cote-părţi se stabileşte de către Consiliul de Administraţie, dar nu mai mult de 25%, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 36. Consiliul de Administraţie al Universităţii procură contribuţii pentru fondurile Universităţii, participă la programe comune şi la alte operaţiuni productive, comerciale şi financiar-bancare, în condiţiile respectării prevederile legale în vigoare.

3. Autonomia didactică şi ştiinţifică

Art. 37. Autonomia didactică a Universităţii se concretizează în dreptul:

a) de a organiza, în condiţiile legii, catedre, departamente, secţii, facultăţi, direcţii de specializare, programe de studii aprofundate şi de studii postuniversitare;

b) de a organiza activităţi de instruire permanentă şi perfecţionare;

c) de a stabili standarde de evaluare a nivelului de predare a disciplinelor racordate la experienţe ştiinţifice de performanţă;

d) de a participa la programele internaţionale cu caracter didactic organizate de Uniunea Europeană sau de alte structuri.

Art. 38. Autonomia ştiinţifică a Universităţii este materializată în dreptul:

a) de a iniţia şi desfăşura programe de cercetare ştiinţifică;

b) de a participa la competiţiile pentru obţinerea granturilor de cercetare;

c) de a utiliza potrivit necesităţilor resursele financiare rezultate din activitatea de cercetare pe bază de contract;

d) de a realiza publicaţii ştiinţifice şi de a avea edituri proprii;

e) de a organiza în interiorul său institute, centre, laboratoare şi grupuri de cercetare;

f) de a participa la activităţile organizaţiilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

g) de a participa la programele de cercetare ale Uniunii Europene, la alte sisteme de cooperare ştiinţifică internaţională;

h) de a evalua pe baza propriilor criterii activitatea de cercetare ştiinţifică şi a adopta măsuri în consecinţă.

4. Autonomia jurisdicţională

Art. 39. (1) Autonomia jurisdicţională a Universităţii reprezintă dreptul său de a decide prin organismele de conducere proprii asupra modului de aplicare a Cartei Universităţii, precum şi în legătură cu toate chestiunile ce ţin de competenţa sa, în condiţiile legii.

(2) Prerogativele decurgând din autonomia jurisdicţională nu pot fi total sau parţial delegate unor organisme din afara Universităţii.

Art. 40. Respectarea competenţelor este garantată.

Capitolul V

DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR

UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

Art. 41. Drepturile şi îndatoririle corpului profesoral din Universitatea din Bucureşti sunt următoarele:

a) dreptul la dezvoltare profesională şi la perfecţionare;

b) dreptul la cercetare ştiinţifică, în conformitate cu libertatea academică, în orice domeniu se consideră necesar, cu respectarea normelor deontologice ale cercetării ştiinţifice;

c) dreptul la libera comunicare a rezultatelor cercetării, în cadrul universitar şi în afara lui;

d) dreptul de a discuta rezultatele cercetării ştiinţifice din domeniul de competenţă şi de a propune standarde de validare a cunoştinţelor;

e) dreptul de a participa la conducerea treburilor catedrei, departamentului şi facultăţii din care fac parte;

f) dreptul de a alege şi de a fi ales, indiferent de gradul didactic, în funcţii de conducere, cu excepţia funcţiilor de conducere pentru care se prevăd criterii speciale de eligibilitate;

g) dreptul de a contesta orice decizie pe cale ierarhică şi la instanţele judecătoreşti;

h) îndatorirea de a îndeplini integral şi la nivel optim obligaţiile profesionale prevăzute în statul de funcţii:

i) îndatorirea de a respecta în orice împrejurare standardele eticii universitare;

j) îndatorirea de a respecta Carta Universităţii din Bucureşti şi regulamentele stabilite în conformitate cu ea;

k) îndatorirea de a reprezenta în ţară şi peste hotare standardele ştiinţifice şi etice ale Universităţii din Bucureşti şi de a face cunoscute structurile şi criteriile acesteia.

Art. 42. Orice membru al comunităţii academice care se consideră victima unui prejudiciu sau a unei nedreptăţi are dreptul la audienţa eşalonului superior celui pe care-l incriminează.

Art. 43.(1). Membrii comunităţii academice au dreptul să înfiinţeze asociaţii (societăţi ştiinţifice sau culturale, naţionale şi internaţionale) sau să facă parte din ele cu respectarea Constituţiei şi a prezentei Carte.

(2). Membrii comunităţii academice se pot asocia în sindicate în scopul apărării drepturilor prevăzute de lege. Ei îşi exercită funcţiunile fără discriminare sau represiune. Dreptul lor de petiţionare nu este îngrădit.

Art. 44. Accesul în comunitatea academică prin admiterea ca student ori prin ocuparea unui post didactic sau de cercetare, precum şi exercitarea unor funcţii de conducere nu pot fi îngrădite pe motive ţinând de sex, rasă, etnie sau convingere politică ori religioasă.

Art. 45. Profesorii consultanţi îndrumă teze de doctorat, predau cursuri, participă la activitatea catedrelor, pot face parte din consiliile facultăţilor şi din Senatul Universităţii şi pot conduce centre de cercetare.

Art. 46. Studenţii Universităţii din Bucureşti pot urma, pe o perioadă de timp, cursuri în cadrul altor universităţi din ţară sau străinătate. Echivalarea creditelor de studii obţinute în alte universităţi se face de către biroul consiliului facultăţii, la cererea studentului. Refuzul echivalării se motivează temeinic, în scris.

Capitolul VI

COMPETENŢE DECIZIONALE

Art. 47. Universitatea din Bucureşti funcţionează pe baza reglementărilor proprii, stabilite şi aprobate de Senat sau de către organele de conducere ale componentelor structurale (facultăţi, departamente), în acord cu Constituţia României, cu Legea învăţământului şi cu prevederile prezentei Carte.

Art. 48. Principiile prezentei Carte fundamentează:

a) regulamentele de organizare şi funcţionare ale facultăţilor şi departamentelor;

b) normele de administrare şi gestionare ale patrimoniului Universităţii;

c) codul deontologic al membrilor comunităţii academice;

d) deciziile curente ale Senatului şi consiliilor facultăţilor.

Art. 49. În domeniul activităţii didactice şi ştiinţifice comunitatea academică ia decizii privind:

a) definirea şi redefinirea misiunilor Universităţii;

b) planurile şi programele de învăţământ;

c) cifrele de şcolarizare;

d) înfiinţarea sau desfiinţarea de secţii, specializări de formare şi pregătire continuă (programe de masterat, cursuri postuniversitare, şcoli de înalte studii) şi servicii funcţionale;

e) programele de cercetare şi repartizarea resurselor pentru realizarea acestora;

f) organizarea de manifestări ştiinţifice cu caracter naţional şi internaţional;

g) măsurile ce decurg din operaţiile de evaluare periodică;

h) conferirea şi retragerea titlurilor didactice;

i) acordarea titlurilor ştiinţifice de doctor şi a titlurilor onorifice;

j) reglementarea conduitei cadrelor didactice, cercetătorilor, studenţilor, personalului administrativ.

Art. 50. În domeniul selecţiei şi promovării personalului, comunitatea academică are următoarele prerogative:

a) stabilirea criteriilor de selectare şi promovare a membrilor comunităţii. Consiliile facultăţilor stabilesc criteriile şi condiţiile de înscriere la a doua specializare a absolvenţilor cu diplomă de licenţă, care, potrivit legii, au acest drept;

b) organizarea concursurilor;

c) acordarea de burse, recompense, concedii de studii şi cercetare etc.

Art. 51. Pentru realizarea misiunii şi obiectivelor stabilite, comunitatea academică ia hotărâri privind:

a) structurile proprii de organizare: catedre, facultăţi, departamente, institute, centre, şcoli de înalte studii, colegii, alte unităţi specifice;

b) acordurile de colaborare în domeniile didactic şi ştiinţific cu alte instituţii din ţară şi străinătate;

c) asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea normală a vieţii şi activităţii membrilor comunităţii;

d) utilizarea resurselor financiare în conformitate cu propriile priorităţi;

e) luarea măsurilor necesare pentru realizarea de venituri prin activităţi specifice (cercetare, consulting, prestări servicii, expertize etc.).

Art. 52.(1). Comunitatea academică asigură dezvoltarea patrimoniului prin folosirea mijloacelor financiare atribuite, atrase sau obţinute.

(2). Patrimoniul - constituit din construcţii, terenuri, dotări materiale şi nemateriale - este intangibil.

(3). Administrarea patrimoniului se face, în condiţiile legii, de către Consiliul de Administraţie, conform Normelor de administrare şi gestionare ale patrimoniului Universităţii din Bucureşti.

(4). Donaţiile şi legatele care fac obiectul unor condiţii sau al unor contracte vor fi supuse aprobării Senatului.

Art. 53.(1). În situaţiile de litigiu cu alte organisme, instituţii sau întreprinderi, Universitatea recurge la mijloacele legale de acţiune.

(2). În cazul unor decizii care contravin principiilor autonomiei universitare, Senatul Universităţii se adresează pentru soluţionare, prin rector, organelor competente, potrivit legii.

Art. 54. Prezenta Cartă stabileşte competenţele decizionale specifice ale organismelor de conducere.

Art. 55. Hotărârile Senatului, iar la nivelul facultăţilor şi departamentelor, ale consiliilor, se iau cu majoritatea de voturi (jumătate plus unu din totalul celor prezenţi), cu condiţia ca numărul celor prezenţi să reprezinte cel puţin 2/3 din totalul membrilor organismelor respective.

Capitolul VII

ORGANISMELE DE CONDUCERE

1. Catedra

Art. 56. Catedra organizează şi coordonează activitatea de învăţământ şi cercetare ştiinţifică în domenii academice specifice.

Art. 57. Catedra are următoarele competenţe:

a) propune planurile de învăţământ pentru specializări;

b) întocmeşte, aprobă şi evaluează programele disciplinelor de studiu şi ale activităţilor de pregătire practică;

c) fundamentează şi propune cifrele de şcolarizare pentru specializările pe care le coordonează;

d) stabileşte modalităţile de evaluare a studenţilor în acord cu normele generale stabilite de consiliul facultăţii;

e) analizează şi avizează cererile de recunoaştere sau echivalare a creditelor de studii;

f) întocmeşte statele de funcţii şi personal didactic;

g) evaluează activitatea corpului profesoral şi a personalului de cercetare din catedră;

h) asigură realizarea de către corpul profesoral şi de către personalul de cercetare a obligaţiilor din statele de funcţii;

i) propune recompense şi sancţiuni pentru corpul profesoral şi pentru personalul de cercetare din catedră;

j) propune scoaterea la concurs a posturilor didactice şi de cercetare;

k) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare;

l) propune cadrele didactice asociate şi avizează cererile de acordare a titlului de profesor consultant şi cererile de prelungire a activităţii peste vârsta de pensionare;

m) coordonează activitatea de cercetare din catedră şi organizează manifestări ştiinţifice; avizează funcţionarea centrelor şi a unităţilor de cercetare care utilizează infrastructura facultăţii;

n) coordonează activitatea de pregătire prin doctorat în domeniul lor de competenţă;

o) utilizează resursele materiale şi financiare puse la dispoziţie cu respectarea prevederilor legale;

p) participă la competiţiile pentru obţinerea de fonduri suplimentare;

r) propune stabilirea unor acorduri de colaborare cu parteneri din ţară sau din străinătate.

2. Consiliul facultăţii sau al departamentului

Art. 58. Consiliul facultăţii sau al departamentului organizează şi conduce întreaga activitate din facultate. Conducerea operativă a facultăţii este asigurată de către biroul consiliului sau de către decan.

Art. 59. Consiliul facultăţii sau departamentului are următoarele competenţe:

a) defineşte şi redefineşte misiunile facultăţii;

b) propune Senatului Universitar înfiinţarea sau desfiinţarea de secţii şi direcţii de specializare;

c) elaborează şi avizează planurile de învăţământ;

d) întocmeşte rapoartele de autoevaluare în vederea evaluării academice şi acreditării facultăţii şi secţiilor de specializare;

e) stabileşte criteriile şi standardele pentru evaluarea periodică a corpului profesoral şi a personalului de cercetare;

f) evaluează periodic activitatea didactică şi de cercetare din cadrul facultăţii şi stabileşte măsurile care se impun;

g) stabileşte criteriile şi standardele specifice pentru ocuparea prin concurs a posturilor didactice cu respectarea criteriilor şi standardelor minime stabilite la nivel naţional sau la nivelul Universităţii din Bucureşti;

h) aprobă comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice de preparator, asistent şi lector (şef de lucrări) şi propune comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor de conferenţiar şi profesor; aprobă acordarea titlurilor didactice de preparator, asistent şi lector (şef de lucrări) şi avizează acordarea titlurilor didactice de conferenţiar şi profesor;

i) aprobă cadrele didactice asociate şi avizează cererile de acordare a titlului de profesor emerit, profesor consultant şi cererile de prelungire a activităţii peste vârsta de pensionare;

j) avizează statele de funcţii şi personal didactic elaborate de către catedre; decanul şi şeful de catedră sunt răspunzători pentru corectitudinea întocmirii statelor de funcţii şi personal didactic;

k) avizează propunerile de conducători de doctorat şi de specializări la doctorat;

l) avizează acordarea titlului de doctor;

m) propune condiţiile specifice de admitere la toate nivelurile de studii; stabileşte criteriile şi condiţiile de înscriere la a doua specializare a absolvenţilor cu diplomă de licenţă;

n) stabileşte criteriile specifice pentru transferul interuniversitar al studenţilor şi avizează cererile de transfer;

o) stabileşte modalităţile de alegere a organismelor de conducere din facultate;

p) organizează manifestări ştiinţifice;

r) iniţiază, cu aprobarea Biroului Senatului, activităţi aducătoare de venituri;

s) stabileşte, cu aprobarea Senatului sau a Biroului Senatului, acorduri de colaborare cu instituţii din ţară sau din străinătate.

Art. 60. Biroul Consiliului Facultăţii sau departamentului are următoarele competenţe:

a) asigură managementul curent al facultăţii sau departamentului;

b) propune Consiliului Facultăţii înfiinţarea sau desfiinţarea de secţii şi direcţii de specializare;

c) evaluează periodic activitatea didactică şi de cercetare din cadrul facultăţii şi prezintă un raport Consiliului;

d) fundamentează şi avizează cifrele de şcolarizare;

e) organizează concursurile de admitere;

f) analizează şi avizează cererile de recunoaştere sau echivalare a creditelor, certificatelor şi diplomelor de studii;

g) stabileşte lista studenţilor care beneficiază de burse şi de alte forme de sprijin;

h) utilizează resursele materiale şi financiare puse la dispoziţia facultăţii cu respectarea prevederilor legale şi conform deciziilor consiliului facultăţii sau departamentului.

3. Senatul

Art. 61. Autoritatea cea mai înaltă în Universitate este Senatul.

Art. 62. Senatul are următoarele competenţe:

a) adoptă Carta şi regulamentele de funcţionare a Universităţii, precum şi orice modificări ale acestora;

b) aprobă înfiinţarea, divizarea, concentrarea şi desfiinţarea de secţii, departamente, catedre, unităţi de cercetare, servicii sau unităţi de producţie pe baza propunerilor facultăţilor avizate de Consiliul Academic şi Consiliul de Administraţie;

c) aprobă înfiinţarea sau desfiinţarea de cursuri sau şcoli postuniversitare pe baza propunerilor avizate de Colegiul Academic şi Consiliul de Administraţie;

d) aprobă cifrele de şcolarizare pe baza propunerilor facultăţilor, departamentelor şi colegiilor, avizate de Consiliul Academic şi Consiliul de Administraţie;

e) propune înfiinţarea de noi facultăţi şi colegii şi urmăreşte îndeplinirea procedurilor legale de acreditare;

f) validează alegerile decanilor şi consiliilor facultăţilor şi departamentelor;

g) adoptă planul strategic de dezvoltare a instituţiei de învăţământ superior, elaborat pe o perioadă de 4 ani şi planul anual actualizat, în acord cu strategiile şi standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior

h) aprobă raportul Consiliului de Administraţie cu privire la constituirea şi execuţia bugetului;

j) validează rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor de conferenţiar şi profesor, aprobate de colegiul academic; avizează propunerile Colegiului Academic privind conducătorii de doctorat şi candidaţii instituţiei pentru Consiliile naţionale şi alte organisme naţionale ale învăţământului superior;

k) acordă titlurile de profesor emerit, profesor consultant, Doctor Honoris Causa, Profesor Honoris Causa şi Membru de Onoare al Senatului;

l) aprobă propunerile facultăţilor de noi specializări la doctorat;

m) aprobă menţinerea în activitate a unor profesori peste limita de vârstă de pensionare;

n) validează constituirea Colegiului Academic, Consiliului de Administraţie, Consiliului pentru Probleme Sociale Studenţeşti;

o) validează constituirea Colegiului de Etică şi decide, pe baza recomandărilor acestuia, în litigii privind activitatea cadrelor didactice şi cercetătorilor.

Art. 63. La începutul fiecărei şedinţe a Senatului se distribuie procesul verbal conţinând deciziile din cadrul şedinţei precedente şi se corectează dacă este necesar.

Art. 64. Senatul se consideră dizolvat în ziua întrunirii noului Senat desemnat prin alegeri.

Art. 65.(1). În cazul în care un membru al Senatului nu poate participa la o şedinţă, el va anunţa conducerea facultăţii. Decanul va desemna un înlocuitor, potrivit regulamentului facultăţii. În cazul în care absenţa prevăzută depăşeşte trei luni, consiliul facultăţii va desemna un singur înlocuitor pentru toată această perioadă.

(2). Un membru al Senatului care a lipsit nemotivat la mai mult de trei şedinţe pe un an academic va fi considerat din oficiu demisionar. Secretariatul Universităţii va adresa facultăţii de la care acesta provine cererea de desemnare, prin aceleaşi proceduri ca de obicei, a unui nou reprezentant.

(3). Membrii studenţi ai Senatului, care vor fi consideraţi demisionari pentru absenţe, vor fi înlocuiţi de consiliile facultăţilor sau de organizaţiile studenţeşti care i-au trimis. În cazul în care aceştia nu vor fi înlocuiţi pe perioada a două şedinţe succesive ale senatului, decanul facultăţii, de la care provine studentul demisionar pentru absenţe, va desemna un alt reprezentant student al facultăţii.

4. Biroul Senatului

Art. 66. (1). Biroul Senatului este organismul de conducere operativă a Universităţii.

(2). Biroul Senatului este compus din rector, preşedintele Consiliului de Administraţie, prorectori, secretar ştiinţific al Senatului, director general şi un reprezentant al studenţilor ales dintre membrii Senatului.

Art. 67. Biroul Senatului are următoarele competenţe:

a) aplică hotărârile Senatului;

b) asigură conducerea operativă a Universităţii prin rezolvarea problemelor curente;

c) cooperează cu membrii Colegiului Academic pentru realizarea atribuţiilor acestuia, asigurând conducerea şi coordonarea activităţii acestuia;

d) cooperează cu membrii Consiliului de Administraţie pentru realizarea atribuţiilor acestuia, asigurând conducerea şi coordonarea activităţii acestuia;

e) consideră propunerile făcute de Colegiul de Etică, referă asupra acestora şi înaintează cazurile majore spre analiză şi decizie în Senatul Universităţii. Se consideră a fi caz major cel care priveşte sancţionarea gravă a unui cadru didactic, cercetător sau student care încalcă Carta şi regulamentele Universităţii;

f) aprobă, cu mandatul Senatului, acordurile de cooperare internaţională;

g) aprobă, cu mandatul Senatului, înfiinţarea de centre de cercetare cu autofinanţare;

h) convoacă Senatul şi Colegiul Academic în şedinţe ordinare şi extraordinare; pregăteşte documentele necesare desfăşurării acestor şedinţe;

i) informează întreaga comunitate academică cu privire la deciziile Senatului şi la propriile decizii;

j) utilizează ştampila Universităţii (numai rectorul, Preşedintele Consiliului de Administraţie şi prorectorii) în conformitate cu prevederile Cartei şi ale altor reglementări legale.

Art. 68. Deciziile în Biroul Senatului se adoptă cu majoritate absolută.

5. Rectorul

Art. 69.(1). Rectorul este conducătorul principal al activităţilor academice şi administrative din Universitate şi preşedinte al Senatului.

(2) Rectorul conduce activitatea Colegiului Academic.

Art. 70. Rectorul acţionează astfel încât să aplice prevederile Cartei şi regulamentelor Universităţii şi deciziile luate de Senat. Rectorul este responsabil de activitatea sa în faţa Senatului.

Art. 71.(1). Rectorul poate delega oricare din competenţele sale prorectorilor..

(2). În perioada în care lipseşte din Universitate, din motive întemeiate, rectorul desemnează dintre prorectori pe cel care îl înlocuieşte.

Art. 72. Rectorul poate demisiona din funcţie prin înaintarea unui referat scris către Senat.

Art. 73. Rectorul are următoarele competenţe:

a) numeşte şi eliberează din funcţie decanii, prodecanii, directorii de departamente, şefii de catedre, in conformitate cu prevederile prezentei Carte;

b) dispune înmatriculări şi exmatriculări ale studenţilor;

c) acordă titlul de doctor pe baza propunerilor facultăţilor, în urma îndeplinirii procedurilor legale în vigoare;

d) reprezintă Universitatea în raporturile cu Ministrul Învăţământului, în Consiliul Naţional al Rectorilor şi în organismele internaţionale la care Universitatea este afiliată.

Art. 74. Prorectorii îndeplinesc acele funcţii care le sunt delegate de către rector prin ordin scris sau care sunt decise de către Senat.

Art. 75. Prorectorii pot demisiona din posturile deţinute prin înaintarea unui referat scris către Senat.

Art. 76. Secretarul ştiinţific îndeplineşte sarcinile care îi sunt formulate de rector prin ordin verbal sau scris şi asigură funcţionarea statutară a Senatului, Biroului Senatului şi Colegiului Academic.

Art. 77. Preşedintele Consiliului de Administraţie este mandatat de către rector cu organizarea şi conducerea activităţilor administrative şi financiare.

6. Colegiul Academic

Art. 78. Colegiul Academic, care asigură managementul problemelor academice, este un organism consultativ format din membrii Biroului Senatului, decanii facultăţilor şi directorii departamentelor. Preşedintele Colegiului Academic este rectorul.

Art. 79. Colegiul Academic are următoarele competenţe:

a) avansează, analizează şi avizează propunerile de înfiinţare sau desfiinţare de facultăţi, departamente, colegii, secţii, catedre sau unităţi de cercetare;

b) avansează, analizează şi avizează propunerile de înfiinţare sau desfiinţare de şcoli sau cursuri postuniversitare, de specializare la doctorat şi de conducători de doctorat;

c) analizează şi avizează planurile de învăţământ ale facultăţilor şi colegiilor în funcţie de standardele naţionale şi internaţionale;

d) propune, analizează şi avizează criteriile de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din Universitate;

e) validează rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor de preparatori, asistenţi şi lectori (şefi de lucrări), aprobate de către consiliile facultăţilor şi departamentelor;

f) aprobă concursurile de ocupare a posturilor de conferenţiar şi profesor, avizate de consiliile facultăţilor şi departamentelor;

g) propune şi avizează propunerile de acordare a titlurilor de profesor consultant, Doctor Honoris Causa, Profesor Honoris Causa şi Membru de Onoare al Senatului;

h) propune şi avizează criteriile şi standardele de evaluare periodică a corpului profesoral şi a cercetătorilor.

7. Colegiul de Etică

Art. 80. În termen de două luni de la alegerea noului Senat, consiliile tuturor facultăţilor vor desemna câte un reprezentant cu gradul de profesor pentru Colegiul de Etică al Universităţii. Facultatea de Drept va desemna doi reprezentanţi. Întrunit în şedinţă plenară, Colegiul de Etică îşi va alege un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Una din aceste trei persoane va fi un jurist. Preşedintele ales al Consiliului de Etică este membru al Senatului Universităţii.

Art. 81. Colegiul are misiunea de a-şi elabora propriul statut, de a elabora recomandări privind etica universitară, deontologia cercetării ştiinţifice, politica de echitate internă a Universităţii, relaţiile dintre diferitele grupuri de interese din sânul comunităţii universitare.

Art. 82. Rectorul se va adresa Colegiului de Etică pentru aviz în cazuri de litigii între facultăţi, reclamaţii grave ale unor membri ai comunităţii, retragerea titlurilor ştiinţifice, a titlurilor onorifice, excluderea unui cadru didactic sau cercetător din comunitatea universitară.

Art. 83. În relaţiile formale cu membrii Universităţii, Colegiul de Etică poate fi reprezentat prin trei persoane, dacă una dintre acestea este preşedintele sau un vicepreşedinte.

8. Consiliul de Administraţie

Art. 84. - (1) Consiliul de administraţie al instituţiei publice de învăţământ superior este format din membri permanenţi, reprezentanţi ai facultăţilor, colegiilor departamentelor şi structurilor de conducere. Rectorul, preşedintele Consiliului de Administraţie, prorectorii, secretarul ştiinţific al Senatului, decanii facultăţilor şi directorii departamentelor direct subordonate universităţii, directorul general administrativ, contabilul-şef, directorul departamentului de resurse umane, secretarul general al Universităţii şi directorul oficiului juridic sunt membri de drept.

(2). Reprezentanţii sindicatelor reprezentative, potrivit legii, sunt invitaţi de drept la şedinţele Consiliului de Administraţie

(3) Consiliul de Administraţie selectează, dintre membrii Senatului, un preşedinte, pe baza unui concurs de management. Candidatul selectat de Consiliul de Administraţie este aprobat de Senat. Preşedintele Consiliului de Administraţie este numit pe o perioadă nedeterminată de timp, pe bază de contract managerial. El poate fi suspendat sau revocat din funcţie la propunerea scrisă a cel puţin jumătate din membrii Consiliului de Administraţie şi pe baza votului a 2/3 din membrii Senatului Universitar.

Art. 85. Consiliul de administraţie funcţionează în baza unui regulament propriu stabilit prin Carta Universităţii. Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui. Rectorul instituţiei publice de învăţământ superior are dreptul de a convoca Consiliul permanent ori de câte ori este necesar.

Art. 86. - (1) Consiliul de administraţie are responsabilitatea acordării avizului prealabil în legătură cu următoarele acţiuni ale instituţiei publice de învăţământ superior:

a) crearea unei filiale şi/sau structuri funcţionale;

b) achiziţionarea sau transferul de proprietate imobilă;

c) achiziţionarea sau transferul de bunuri mobile,

d) angajarea de credite, asumarea unor responsabilităţi materiale sau a drepturilor de preemţiune;

e) formarea de depozite financiare;

f) acceptarea de donaţii, constituirea de fundaţii.

(2) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte modul de utilizare a resurselor financiare;

b) alocă pe facultăţi, colegii, departamente şi alte subunităţi partea care le revine din finanţarea de bază şi din finanţarea complementară. Aceste alocării se fac în termen de maximum o lună de la data aprobării bugetului universităţii;

c) decide asupra modului de utilizare al veniturilor proprii ale instituţiei de învăţământ superior;

d) întocmeşte proiectul anual de buget şi-l prezintă rectorului şi senatului universitar în maximum o lună de la încheierea contractelor de finanţare cu M.E.C.;

e) întocmeşte raportul anual financiar şi-l prezintă rectorului şi senatului universitar în termen de maximum 6 luni de la încheierea anului financiar;

f) avizează programele de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior din ţară şi din străinătate şi acordurile de schimburi în cadrul programelor universitare europene.

Art. 87. – (1) Preşedintele Consiliului de Administraţie are următoarele atribuţii:

a) Realizează, în temeiul prevederilor din Carta Universităţii, managementul administrativ al Universităţii;

b) Elaborează planuri strategice şi planuri operaţionale şi le supune spre analiză Consiliului de Administraţie şi Senatului Universitar;

c) Evaluează impactul planurilor care se aplică şi propune măsuri de remediere şi corecţie;

d) Numeşte şi eliberează din funcţie personalul tehnic şi administrativ;

e) Evaluează activitatea departamentelor şi facultăţilor şi propune măsuri de creştere a eficienţei utilizării resurselor;

f) Reprezintă Universitatea în problemele care ţin de competenţa sa sau în alte aspecte în care s-a convenit cu rectorul asupra reprezentării.

(2) Preşedintele Consiliului de Administraţie face parte din Biroul Senatului.

(3) Funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Universităţii este reprezentativă şi nu se suprapune cu funcţia de Rector.

(4) Preşedintele Consiliului de Administraţie al Universităţii prezintă Senatului Universitar, cel puţin o dată pe an, un raport privind starea Universităţii şi măsurile ce se impun a fi adoptate.

(5) Rectorul şi Preşedintele Consiliului de Administraţie al Universităţii se consultă reciproc în deciziile importante pe care le iau.

9. Consiliul pentru Probleme Sociale Studenţeşti

Art. 88.(1). Consiliul pentru Probleme Sociale Studenţeşti este format din reprezentanţii studenţilor în Senat, ai serviciilor funcţionale şi din prodecani sau reprezentanţi ai consiliilor facultăţilor. Consiliul pentru Probleme Sociale Studenţeşti este condus de un prorector.

(2). Consiliul se ocupă de administrarea serviciilor sociale pentru studenţi (cămine, cantine, servicii culturale, sportive etc.).

Capitolul VIII

ALEGERILE ORGANISMELOR DE CONDUCERE

1. Principii generale

Art. 89. În conformitate cu prevederile Legii învăţământului şi ale prezentei Carte, membrii comunităţii academice au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare.

Art. 90. Alegerile organismelor de conducere de la nivelul catedrelor, departamentelor, colegiilor universitare, facultăţilor şi al Universităţii din Bucureşti sunt realizate pe structurile autorizate sau acreditate conform Legii Nr. 88/1993.

Art. 91. Alegerile organismelor de conducere sunt atributul exclusiv al persoanelor din colectivele la care se referă.

Art. 92. O persoană poate ocupa funcţii de conducere, conform legii.

Art. 93.(1) Alegerile organismelor de conducere sunt realizate succesiv la nivelul catedrelor, departamentelor, colegiilor universitare, facultăţilor şi Universităţii din Bucureşti.

(2) Alegerile sunt organizate de conducerile în exerciţiu de la nivelul respectiv, în conformitate cu calendarul stabilit de Senatul Universităţii.

Art. 94.(1) Alegerile se fac pe bază de vot direct şi secret. Fiecare persoană are dreptul la un singur vot.

(2) Adunările de alegeri sunt legal constituite prin prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor colectivelor respective.

(3) Se declară alese în organismele de conducere, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi "pentru", persoanele care au obţinut majoritatea voturilor (jumătate plus unu) din totalul membrilor electori.

Art. 95. Durata mandatului organismelor de conducere este de patru ani.

Art. 96. În timpul aceluiaşi mandat, aceeaşi persoană nu poate exercita, în cadrul Universităţii din Bucureşti sau în afara ei, decât una din următoarele funcţii de conducere: rector, prorector, secretar ştiinţific al Senatului, decan, prodecan, secretar ştiinţific al consiliului facultăţii, director al colegiului universitar, director de departament, şef de catedră.

Art. 97. Studenţii sunt reprezentaţi în consiliile facultăţilor şi în Senatul Universităţii în proporţie de 1/4 din numărul membrilor acestor organisme, în condiţiile stabilite prin prezenta Cartă.

Art. 98.(1) Organismele de conducere sunt alcătuite din cadre didactice reprezentative, cu prestigiu ştiinţific şi didactic, cu autoritate morală şi cu reale aptitudini manageriale.

(2) Reprezentanţii studenţilor în organismele de conducere (consiliile facultăţilor, senat) trebuie să aibă rezultate foarte bune în pregătirea profesională şi o conduită corespunzătoare.

(3) Cadrele didactice pot fi alese în funcţii de conducere dacă nu au împlinit vârsta legală de pensionare la data alegerilor.

(4) Alegerea unei persoane într-un organism de conducere se face numai cu consimţământul acesteia.

Art. 99.(1) Persoanele alese în funcţii de conducere trebuie să fie membri cu drepturi depline ai comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti.

(2) Calitatea de membru în organismele de conducere se pierde ca urmare a încetării contractului de muncă sau a încetării calităţii de student. Locurile rămase vacante în organismele de conducere se ocupă prin aceeaşi procedură ca la alegeri.

Art. 100. Persoanele care, din diverse motive, nu-şi exercită atribuţiile de conducere asumate o perioadă mai lungă de 90 de zile consecutive vor fi considerate demisionare din funcţiile de conducere pe care le deţin.

Art. 101. Mandatul noilor organisme de conducere începe în termen de cel mult 30 de zile de la data validării alegerilor. În perioada dintre data alegerilor şi cea la care îşi preiau prerogativele noile organisme, activitatea de conducere este exercitată de organismele în funcţie la data alegerilor.

2. Norme de reprezentare

Art. 102.(1). Numărul membrilor în consiliile facultăţilor, colegiilor şi departamentelor este după cum urmează:

- până la 50 posturi didactice - 15 membri,

- între 51-100 posturi didactice - 15-29 membri,

- între 101-300 posturi didactice - 29-41 membri,

- peste 300 posturi didactice - 41-55 membri.

(2) Numărul efectiv de membri în consilii se stabileşte proporţional cu numărul real al cadrelor didactice titulare.

Art. 103.(1). Numărul reprezentanţilor facultăţilor în Senat este proporţional cu numărul posturilor didactice şi cu numărul studenţilor fiecărei facultăţi. Numărul reprezentanţilor facultăţilor în Senat se stabileşte de Senatul în funcţiune la data alegerilor.

(2) Din Senat mai fac parte directorii departamentelor şi colegiilor din subordinea Universităţii, directorul Bibliotecii Centrale Universitare şi trei reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti organizate la nivel de Universitate, cu respectarea proporţionalităţii reprezentării cadrelor didactice şi studenţilor.

Art. 104. Senatul Universităţii din Bucureşti are un număr de patru prorectori. Responsabilităţile specifice ale prorectorilor se stabilesc în prima şedinţă a Biroului nou ales al Senatului şi se comunică, prin decizie a rectorului, tuturor departamentelor, facultăţilor şi compartimentelor funcţionale din structura Universităţii.

3. Alegerile la nivelul catedrelor

Art. 105. Alegerea şefului de catedră se face de către corpul profesoral şi cercetătorii catedrei respective. Persoanele care candidează pentru funcţia de şef de catedră trebuie să aibă gradul didactic de profesor sau conferenţiar universitar şi să aibă o experienţă suficientă în activităţile didactice şi de cercetare.

Art. 106. În cadrul şedinţei de alegeri, şeful catedrei va prezenta un raport asupra activităţii depuse.

Art. 107.(1). Alegerea şefului de catedră se poate face în următoarele variante:

a) pe baza propunerii unui număr limitat de candidaţi şi înscrierea acestora pe buletinele de vot;

b) fiecare membru al catedrei face o propunere prin vot secret.

(2). Dacă un candidat obţine majoritatea de voturi (jumătate plus unu din totalul membrilor electori), este ales şef de catedră. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea cerută, atunci se organizează un nou tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri în ordinea descrescândă a numărului de voturi "pentru" obţinute.

Art. 108.(1) În cadrul aceleiaşi şedinţe se procedează la alegerea biroului catedrei şi a reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii.

(2) Şeful catedrei care îşi încheie mandatul este membru ex officio al biroului nou ales al catedrei, în condiţiile respectării principiilor generale de eligibilitate în organismele de conducere.

(3) Şeful catedrei care îşi începe mandatul este membru de drept al noului consiliu al facultăţii.

(4) Numărul reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii se stabileşte de către consiliul în funcţiune la data organizării alegerilor, asigurându-se o reprezentare proporţională cu numărul titularilor de posturi didactice şi de cercetare din catedre şi colective didactice şi de cercetare.

Art. 109. Cu prilejul desfăşurării şedinţei de alegeri se încheie un proces-verbal care conţine rezultatele votului, numele şefului de catedră şi numele reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii. Procesul-verbal, semnat de cel care l-a întocmit şi de toţi membrii catedrei, va fi depus la decanatul facultăţii, unde se păstrează pe toată perioada mandatului, după care se arhivează.

Art. 110. Consiliul în funcţiune la data organizării alegerilor analizează modul de desfăşurare a alegerilor de la nivelul catedrelor şi confirmă legalitatea alegerii şefilor de catedre şi a reprezentanţilor catedrelor în consiliul facultăţii. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor Cartei Universitare, consiliul facultăţii este împuternicit să hotărască organizarea de noi alegeri în termen de o săptămână de la data luării deciziei de invalidare.

4. Alegerile la nivelul departamentului şi colegiului

Art. 111. Alegerea directorului departamentului sau colegiului din subordinea facultăţii se face potrivit procedurii alegerilor de la nivelul catedrelor.

Art. 112. Alegerile la nivelul departamentelor şi colegiilor din subordinea Universităţii se fac potrivit procedurii alegerii la nivelul facultăţii.

5. Alegerile la nivelul facultăţii

Art. 113. Alegerea consiliului facultăţii se face prin una din următoarele variante:

a) prin desemnarea membrilor consiliului de către catedrele, departamentele şi colegiile din structura facultăţii;

b) prin alegerea membrilor consiliului de către adunarea generală a cadrelor didactice, pe baza propunerilor catedrelor, departamentelor şi colegiilor din structura facultăţii.

Art. 114. Desemnarea reprezentanţilor studenţilor în consiliul facultăţii se face conform unor proceduri proprii stabilite de aceştia. Aceste proceduri se fac publice cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.

Art. 115.(1). Decanul care îşi încheie mandatul informează noul consiliu asupra activităţii desfăşurate de vechiul consiliu, de decan, prodecani şi secretarul ştiinţific şi prezintă lista noului consiliu.

(2). Noul consiliu desemnează o persoană care să conducă şedinţa de alegeri a decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific şi a reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universităţii.

(3). Alegerea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific se face pentru fiecare funcţie în parte.

(4). Pentru funcţia de decan pot candida profesori şi conferenţiari, iar pentru funcţia de prodecan şi secretar ştiinţific pot candida profesori, conferenţiari şi lectori (şefi de lucrări) cu titlul de doctor.

(5). Persoanele care candidează pentru una din funcţiile de conducere de la nivelul facultăţii vor depune la decanat, cel puţin cu 10 zile înainte de data alegerilor programe proprii de acţiune pentru perioada mandatului.

(6). Alegerea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific se face cu majoritatea de voturi (jumătate plus unu) din totalul membrilor consiliului facultăţii.

Art. 116.(1). Pentru conducerea operativă, consiliul facultăţii îşi constituie un birou format din decanul facultăţii, prodecani, secretarul ştiinţific şi reprezentantul studenţilor, ales de studenţii membri în consiliul facultăţii.

(2). Decanul care îşi încheie mandatul este membru ex officio al consiliului nou ales, în condiţiile respectării principiilor generale de eligibilitate în organismele de conducere.

Art. 117.(1). Consiliul facultăţii alege reprezentanţii săi în Senat, dintre membrii consiliului, conform normelor de reprezentare stabilite prin Cartă. Alegerea reprezentanţilor corpului profesoral în Senat se face de către cadrele didactice care fac parte din consiliul facultăţii. Alegerea reprezentanţilor studenţilor în Senat se face de către studenţii care fac parte din consiliul facultăţii.

(2). Decanii şi directorii departamentelor şi colegiilor din subordinea Universităţii sunt membri de drept ai Senatului nou ales. Foştii decani fac parte ex officio din noul Senat.

Art. 118. Cu prilejul desfăşurării alegerilor de la nivelul facultăţii se încheie un proces-verbal care conţine rezultatele votului, numele decanului, prodecanilor, secretarului ştiinţific şi numele reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universităţii. Procesul-verbal, semnat de cel care l-a întocmit şi de toţi membrii consiliului, va fi depus la decanatul facultăţii, unde se păstrează pe toată perioada mandatului, după care se arhivează.

Art. 119. Senatul în funcţiune la data organizării alegerilor analizează modul de desfăşurare a alegerilor de la nivelul facultăţilor şi confirmă legalitatea alegerii decanilor, prodecanilor, secretarilor ştiinţifici şi reprezentanţilor facultăţilor în Senat. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor Cartei Universitare, Senatul este împuternicit să hotărască organizarea de noi alegeri în termen de o săptămână de la data luării deciziei de invalidare.

6. Alegerile la nivelul Senatului Universităţii

Art. 120.(1). Senatul Universităţii se constituie din reprezentanţii aleşi în consiliile facultăţilor şi ale departamentelor şi colegiilor din subordinea Universităţii.

(2). Rectorul, prorectorii şi secretarul ştiinţific care îşi încheie mandatul sunt membri ex officio ai Senatului nou ales, pentru următorul mandat, fără a greva asupra cotei de reprezentare a facultăţii.

(3). Noul Senat se întruneşte în termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii alegerilor la nivelul facultăţilor şi departamentelor.

Art. 121.(1). Alegerea unor persoane în funcţiile de rector, prorector şi secretar ştiinţific se face, dintre membrii Senatului nou ales, pentru fiecare funcţie în parte.

(2). Pentru funcţia de rector pot candida numai profesori universitari, iar pentru funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie, prorector şi secretar ştiinţific pot candida profesori sau conferenţiari universitari.

(3). Persoanele care candidează pentru funcţiile de rector, prorectori şi secretar ştiinţific trebuie să depună la rectoratul Universităţii, cel puţin cu 10 zile înainte de data alegerilor de la nivelul Senatului, programe proprii de acţiune pe perioada mandatului, spre a putea fi consultate de către membrii noului Senat. În şedinţa de alegeri, candidaţii pentru funcţiile de conducere vor răspunde la întrebările adresate de membrii Senatului vizând programele proprii de acţiune pe perioada mandatului.

(4). Depunerea candidaturilor pentru funcţiile de rector, prorectori şi secretar ştiinţific se face de către consiliile nou alese ale facultăţilor sau independent de către membrii noului Senat.

Art. 122.(1). Şedinţa de constituire şi de alegeri va fi condusă de cadrul didactic cel mai în vârstă, membru al noului Senat.

(2). Rectorul care îşi încheie mandatul va prezenta un raport asupra activităţii depuse de vechiul Senat, asupra modului de îndeplinire a mandatului de către rector, prorectori şi secretarul ştiinţific.

(3). Candidaţii pentru funcţia de rector vor fi înscrişi pe buletine de vot. Dacă unul dintre candidaţi întruneşte în primul tur de scrutin majoritatea de voturi (jumătate plus unu din totalul membrilor Senatului), este considerat ales. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri.

(4) Alegerea prorectorilor şi a secretarului ştiinţific se face după procedura următoare:

a). Rectorul nou ales face propuneri pentru prorectori şi secretar ştiinţific. Propunerile vor fi făcute dintre persoanele care şi-au depus candidaturile pentru funcţiile respective.

b). Lista propusă de rector este votată de membrii Senatului. Candidaţii care întrunesc majoritatea de voturi (jumătate plus unu) din totalul membrilor Senatului sunt consideraţi aleşi. Dacă unii candidaţi nu întrunesc majoritatea cerută, rectorul face noi propuneri şi se organizează un nou vot.

Art. 123. Cu prilejul alegerilor la nivel Senatului, se întocmeşte un proces-verbal care cuprinde rezultatele votului, numele rectorului, prorectorilor şi secretarului ştiinţific. Procesul-verbal se păstrează la rectorat pe perioada mandatului, apoi se arhivează.

Art. 124. Rectorul ales de către Senat se confirmă prin ordin al Ministrului învăţământului.

7. Suspendarea şi revocarea din funcţie

Art. 125.(1). Şeful catedrei poate fi revocat din funcţie la solicitarea unei treimi dintre membrii catedrei sau a biroului consiliului facultăţii.

(2). Hotărârea de revocare din funcţie a şefului de catedră se ia cu majoritatea de două treimi din numărul membrilor catedrei.

Art. 126.(1) Decanul (directorul departamentului), prodecanii sau secretarul ştiinţific al consiliului facultăţii pot fi revocaţi din funcţie la solicitarea unei treimi dintre membrii consiliului facultăţii (departamentului) sau a Biroului Senatului.

(2). Hotărârea de revocare din funcţie a decanului (directorului de departament), prodecanilor şi secretarului ştiinţific al consiliului se ia cu majoritatea de două treimi din numărul membrilor consiliului facultăţii (departamentului).

Art. 127.(1). Rectorul Universităţii poate fi suspendat temporar din funcţie de către Ministrul învăţământului, în conformitate cu procedura stabilită în Legea învăţământului.

(2). Procedura de revocare din funcţie a rectorului, prorectorilor, secretarului ştiinţific al Senatului poate fi declanşată şi la solicitarea unei treimi din numărul membrilor Senatului.

(3). Hotărârea de revocare din funcţie a rectorului, prorectorilor şi secretarului ştiinţific se ia cu majoritatea de două treimi din numărul membrilor Senatului.

Art. 128. Solicitările de revocare din funcţie se analizează în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii lor în scris.

Capitolul IX

PROCEDURA DE ADOPTARE şi MODIFICARE A CARTEI

Art. 129. Prezenta Cartă este în acord cu prevederile Constituţiei României şi ale Legii Învăţământului.

Art 130. Modificarea Cartei se face la propunerea a cel puţin trei facultăţi sau la iniţiativa unei treimi din membrii Senatului. Ea se anunţă Senatului cu cel puţin o lună înainte de a fi supusă la vot.

Art. 131.(1). Prezenta Cartă, împreună cu regulamentele stabilite la Art. 9, formează statutele constitutive ale Universităţii.

(2). Regulamentele facultăţilor vor fi validate de Senat după adoptarea lor. Modificarea regulamentelor facultăţilor de către consilii va fi anunţată Senatului imediat după adoptare şi va fi validată de către acesta.

(3). 132. Prezenta Cartă intră în vigoare la data adoptării.