Seminarul de Arheologie “Vasile PÂRVAN“

Seminarul de arheologie "Vasile Pârvan" a fost înfiinţat în anul 1997 prin decizia nr. 1621 a Rectorului Universităţii din Bucureşti. A fost o coincidenţă semnificativă faptul că în toamna acelui an se împlineau 120 de ani de la inaugurarea primei catedre de arheologie a Universităţii din Bucureşti, ocupată la 1877 de Al. I. Odobescu,  şi, totodată, 70 de ani de la înfiinţarea catedrei de arheologie preistorică şi a Seminarului de Arheologie Preistorică, sub conducerea lui I. Andrieşescu. Prin noul Seminar, la Facultatea de Istorie s-a reluat, după o întrerupere de peste jumătate de secol, tradiţia învăţământului special de arheologie. Scopul principal al noii organizări era de a crea un cadru propriu de dezvoltare a instruirii universitare în domeniul arheologiei pre- şi protoistorice, greco-romane şi medievale, precum şi, în subsidiar, în ştiinţele naturii, tehnice şi umaniste, cu care colaborează arheologia (istoria antică, epigrafia, numismatica, antropologia, arheozoologia, informatica). În condiţiile în care la Universitatea Bucureşti, ca de altfel în întregul  sistem universitar din România, nu există o specializare aparte de arheologie, singura cale pentru o temeinică formare în acest domeniu şi în disciplinele conexe rămâne aceea a programelor de masterat şi doctorat, desfăşurate în cadrul unei structuri organizatorice permanente.

            Formarea de arheologi cu o calificare multilaterală, teoretică şi practică, răspunde unei reale necesităţi naţionale. Ea se reflectă în oferta de locuri de muncă de strictă specialitate în institutele Academiei Române, universităţile de stat şi private, muzeele de istorie şi arheologie, serviciile centrale sau locale de patrimoniu şi protecţia monumentelor arheologice, în ultima vreme chiar în firmele arheologice private angajate în săpăturile arheologice preventive şi de salvare. În acelaşi timp, proiectul nostru didactic răspunde nevoii de aliniere la standardele europene, permiţând absolvenţilor să poată face faţă exigenţelor studiilor doctorale şi post-doctorale în universităţile străine de prestigiu. Acest proiect, construit şi argumentat sub titlul de Program complex de formare şi cercetare în arheolgie, muzeologie şi protecţia patrimoniului arheologic, a fost apreciat pentru utilitatea sa şi a fost promovat în anii 2000-2002 prin grantul C.N.C.S.I.S. D-191, în valoare de 100 000 USD,finanţat de Guvernul României şi de Banca Mondială.

            Seminarul dispune de trei săli, amenajate şi dotate cu ajutorul mijloacelor grantului D-191: două săli de lucru pentru cadrele didactice (308-309) şi o sală de bibliotecă şi activităţi didactice (313). La dispoziţia membrilor săi - cadre didactice, studenţi, masteranzi, doctoranzi – stă echipamentul de calcul achiziţionat prin grant format din 4 computere şi aparatura complementară (scanere şi imprimante), având accesul asigurat la diferite site-uri şi baze de date arheologice prin internet sau pe CD-ROM (în particular bibliografiile Dyabola). Din aceleaşi fonduri s-a achiziţionat aparatura de proiecţie indispensabilă pentru desfăşurarea procesului didactic: proiector multimedia NEC, epidiascop, retroproiector, ecran. În plus, pentru înregistrarea monumentelor, săpăturilor şi situaţiilor arheologice din teren, precum şi a pieselor arheologice descoperite, Seminarul a fost dotat cu două camere foto digitale, un camcoder (cameră video digitală) şi un aparat GPS.

            Biblioteca proprie a Seminarului a luat naştere prin donaţia familei eminentului arheolog Sebastian Morintz, plecat dintre noi în anul 1997. Ulterior, fondul acestei biblioteci a sporit considerabil prin donaţiile făcute de numeroase instituţii de profil din ţară şi străinătate, precum Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Institutul Român de Tracologie, institutele şi catedrele universitare din Iaşi, Cluj, Timişoara, Târgovişte, Muzeul Naţional de Istorie şi Muzeul Municipiului Bucureşti, muzeele din Alba Iulia, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Giurgiu, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Reşiţa, Sf. Gheorghe, Tg. Jiu, Timişoara, Tulcea, Vaslui, Ministerul Culturii – Serviciul Arheologie şi CIMEC, Institut für Prähistorische Archäologie al Universităţii Libere din  Berlin, Muzeul de Preistorie din Frankfurt/Main ş.a. Acestor instituţii şi numeroşilor donatori individuali, de la studenţi la profesori, cercetători şi muzeografi, din ţară şi străinătate li se datorează acumularea unei bogate biblioteci de specialitate, cu peste 3000 de cărţi, reviste şi extrase. În deosebi trebuie amintite donaţiile făcute de familiile regretaţilor noştri colegi Ligia Bârzu şi Lucian Roşu, precum şi aceea făcută recent (2004) de profesorul Walter Meier-Arendt, fostul director al Muzeului de Preistorie din Frankfurt/Main. În anii 2001-2002 din mijloacele grantului D-191 au fost făcute comenzi în ţară şi mai ales în străinătate în valoare de cca 9 500 USD, biblioteca Seminarului crescând cu circa 230 cărţi, în special manuale practice, enciclopedii şi atlase, lucrări privind istoria, teoria şi metodele arheologiei, cărţi de sinteză pe marile epoci şi domenii ale arheologiei pre- şi protoistorice, arheologiei clasice şi celei medievale, periodice şi serii care lipsesc din alte biblioteci bucureştene (de ex. Archaeologia Homerica, Archaeologia Bulgarica).  Trebuie menţionată şi generoasa donaţie a Fundaţiei Alexander von Humboldt (Bonn), graţie căreia biblioteca Seminarului a intrat în posesia tuturor celor 25 de volume din Hoops Reallexikon der Germanischen Altertumskunde, apărute până în 2004, fiind astfel singura bibliotecă publică din România care posedă acest valoros lexicon.

În încercarea de a diversifica şi îmbunătăţi oferta didactică, dincolo de efortul permanent al membrilor săi, Seminarul de Arheologie a apelat şi la cooperarea cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Mai mulţi cercetători din acest institut ţin cursuri şi seminarii, în calitate de cadre didactice asociate, participă la realizarea practicii arheologice a studenţilor, la organizarea şi desfăşurarea masteratelor şi doctoratelor; în scopul realizării acestor lucrări, tinerii studioşi beneficiază de importante facilităţi în folosirea bibliotecii şi bazei documentare a Institutului. În ultimii ani s-a făcut apel şi la oaspeţi din străinătate, de la Berlin, Chişinău, Viena şi Cardiff, care au ţinut „pachete” de  prelegeri despre complexul cultural eneolitic Cucuteni-Tripolie (dr. Nikolaus Boroffka, Berlin), despre arheologia spaţiului dintre Prut şi Nipru în sec. VIII a.Chr.-IV p.Chr. (conf.dr. Tudor Arnăut, Chişinău), despre obiceiuri de depunere în preistorie, exemplificate prin depozitele de bronzuri (dr. Tudor Soroceanu, Berlin), despre probleme de metodologie arheologică aplicate la studiul epocii  migraţiilor în Europa Centrală (prof.dr. Falko Daim, Viena)  sau despre probleme actuale ale arheologiei preistorice (doc. dr. Douglass Bailey, Cardiff).

            În acelaşi context, s-au înscris şi eforturile depuse de colectivul Seminarului de Arheologie în vederea organizării unui workshop internaţional pe tema "Învăţământul superior arheologic în vestul şi estul Europei". La lucrările acestuia,  în zilele de 25-28 aprilie 2002, au participat profesorii B. Hänsel (Berlin), O.H. Urban (Viena), A. Harding (Durham), T. Makiewicz (Poznan), M. Guštin (Ljubljana), M. Milinković (Belgrad) şi I.T. Niculiţă (Chişinău), precum şi cadre universitare din ţară: A. László, N. Ursulescu şi O. Bounegru (Iaşi), M. Bărbulescu (Cluj), Doina Benea (Timişoara), M. Cârciumaru (Târgovişte). Au participat membrii Seminarului , invitaţi de la Institutul de Arheologie al Academiei Române şi de la Muzeul Naţional de Istorie, doctoranzi şi masteranzi. Colocviul a prilejuit un rodnic schimb de informaţii şi de experienţă, o evaluare a problemelor actuale şi a direcţiilor de dezvoltare a învăţământului arheologic în perspectiva integrării europene.

            Unul din scopurile principale urmărite de Seminar este sporirea mobilităţii, prin finanţarea călătoriilor de documentare şi studiu, precum şi sprijinirea participării la reuniuni ştiinţifice interne şi internaţionale. În cursul anilor 2001-2002, folosind mijloacele băneşti repartizate prin grant, membrii Seminarului - profesori şi, mai ales,  numeroşi masteranzi şi doctoranzi – au vizitat numeroase muzee din ţară, pentru adunarea materialului documentar legat de tema proprie de cercetare, şi au luat parte la Sesiunile Naţionale de Rapoarte Arheologice  de la Suceava (2001) şi Buziaş (2002). Din aceleaşi fonduri au fost suportate cheltuielile de deplasare pentru participarea mai multora dintre ei la campaniile de săpături arheologice din 2001-2002, pe şantierele de la Zimnicea, Năieni, Cârlomăneşti, T. Severin, Bistreţ-Cârna, Giurgiu, Babadag.

            De asemenea, din mijloacele grantului, în anii 2001-2002 au fost acordate 23 burse de câte 4-6 săptămâni la universităţile din Berlin, Bochum, Köln, Erlangen, Paris, Lille, Leiden, Chişinău, precum şi la Accademia di Romania din Roma. De aceste burse au beneficiat 12 masteranzi şi 11 doctoranzi, care au avut, cei mai mulţi pentru întâia oară, posibilitatea să viziteze institute universitare şi muzee din străinătate, să lucreze în biblioteci bogate şi bine organizate, să cunoască personalităţi de seama ale ştiinţei arheologice europene.Din fondurile de mobilitate externă au fost finanţate şi sejururi mai scurte, de 2-3 săptămâni, de documentare în Bulgaria, Ungaria, Austria, Slovenia, Germania şi Franţa efectuate de  doctoranzi şi cadre didactice. De asemenea, din mijloacele grantului a putut fi asigurată participarea unor membri ai Seminarului la câteva importante congrese internaţionale, precum al XIV-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Pre- şi Protoistorice, Liège, septembrie 2001, al XX-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine, Paris, august 2001  şi al II-lea Congres Internaţional cu privire la Antichităţile Mării Negre, Ankara, septembrie 2001.

            Seminarul de Arheologie urmăreşte în chip special promovarea activităţii de cercetare ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, atât prin activitatea practică în teren, cât şi în cabinet. Se are în vedere concentrarea tematică a lucrărilor respective (licenţă, master, doctorat) în jurul unor probleme majore, actuale ale arheologiei româneşti. Sunt abordate cu prioritatede  acele probleme în  care cadrele didactice dispun de o competenţă maximă, precum şi de materiale şi informaţii inedite, ce pot constitui baza unor contribuţii originale. În acest scop se fac eforturi pentru asigurarea continuităţii săpăturilor arheologice proprii, de durată (şantiere-şcoală), în situri reprezentative, relevante pentru temele prioritare de cercetare, precum Giurgiu-Malu Roşu, Vităneşti, Bistreţ, Popeşti, Năeni, Zimnicea, Cârlomăneşti, Histria, Tropaeum Traiani, Capidava, Târgşor etc.  Aceluiaşi scop îi răspund vizitele de studiu la alte situri arheologice şi în muzeele de profil, participarea la sesiunile de comunicări şi la sesiunile naţionale de rapoarte arheologice.

Lucrări editate de Seminarul de Arheologie „Vasile Pârvan”:      

            - Constantin C. Petolescu, Epigrafia latină, Bucureşti, Editura Ars Docendi, 2001, 271                                   p.+ 8 pl.

            - Constantin C. Petolescu, Auxilia Daciae,Bucureşti, Editura Ars Docendi, 2002,195 p.

            - Florin Petrescu, Repertoriul monumentelor arheologice de tip Sântana de Mureş-                          Cerneahov de pe teritoriul României, Bucureşti, Editura Ars Docendi,                              2002 , 325 p.+ 6 pl. şi 3 hărţi.

            - Vasile Christescu, Viaţa economică a Daciei romane (ediţie îngrijită de C. Christescu şi C.C. Petolescu), Editura Ars Docendi, 2004, 102 p.+ 7 pl.

Contribuţii colective mai importante:

            - Istoria românilor, vol. I, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001, 865 p., cu contribuţii ale profesorilor Al. Vulpe (coordonator), Al. Avram, M. Babeş şi C.C. Petolescu; vol. II, 2001, cu contribuţii de Al. Suceveanu (coordonator), Al. Barnea, L. Bârzu.

            - Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, Bucureşti, 2001 (autori de rapoarte dintre membrii Seminarului: Em. Alexandrescu, M. Arsenescu, Al. Avram, M. Babeş, Al. Barnea, C. Căpiţă, M. Chicideanu-Şandor, I.C. Opriş, C.C. Petolescu).

            - Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2001, Bucureşti, 2002, 519 p.

            - Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2002, Bucureşti, 2003, 520 p.

            - Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2003, Bucureşti, 2004, 510 p.

. Bibliografie:

M. Babeş, Din activitatea Seminarului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Universităţii din Bucureşti, Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie 52-53, 2001-2002, p. 301-306.

Direcţii tematice

• lărgirea ofertei de cursuri, îmbunătăţirea ilustrării lor sub aspect cantitativ
• dezvoltarea bibliotecii (achiziţii de cărţi, abonamente la revistele de specialitate, donaţii) şi informatizarea ei (catalog indexat pe computerul solicitat)
• ţinerea ei în chip permanent, cel puţin 6 ore pe zi, la dispoziţia membrilor seminarului
• folosirea computerului pentru lucrări de documentare şi cercetare

• Cunoaşterea fondului etno-cultural traco-geto-dac
• Relaţiile acestuia cu populaţiile şi civilizaţiile învecinate din epoca bronzului până în epoca romană târzie
• Săpături arheologice în siturile reprezentative de la Adamclisi, Histria, Popeşti, Poieneşti, Jidava etc