Reuniunea Consorţiului “Universitaria”

În perioada 10-12 septembrie 2009, a avut loc, la Sinaia, reuniunea Consorţiului „Universitaria”. Consorţiul are în componenţa sa Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara şi, mai recent, Academia de Studii Economice din Bucureşti. Tema reuniunii a fost „Problemele dezvoltării învăţământului superior din România”. În cadrul discuţiilor, a fost relevată necesitatea unei strategii competitive pentru universităţile româneşti prin alocarea de resurse şi concentrarea acestora.

Pentru prima dată în istoricul reuniunilor Consorţiului “Universitaria”, prezentările au fost susţinute de către rectori ai universităţilor din componenţa Consorţiului: “Competitivitatea internaţională a universităţilor”, prof. dr. Vasile Işan (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), “Analiza diagnostic”, prof. dr. Ioan Talpoş (Universitatea de Vest din Timişoara), “Propuneri pentru strategia Consorţiului”, prof. dr. Ioan Pânzaru (Universitatea din Bucureşti), “Proiectul cadrului instituţional”, prof. dr. Andrei Marga (Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj).

Prezentarea profesorului dr. Vasile Işan a dezvoltat problematica complexă a competitivităţii academice, pornind de la întrebarea centrală a compatibilizării universităţilor româneşti cu nivelul şi standardele internaţionale. Debutând cu istoricul conceptului de “competitivitate internaţională” (de la ştiinţele economice până la abordările filosofice), prof. dr. Vasile Işan a postulat teza conform căreia universităţile sunt astăzi, global, tributare unei viziuni funcţionaliste, prin care universitatea, ca instituţie, a devenit un follower al politicilor etatiste, practicând politici de masificare şi de marketizare a învăţământului superior. Demonstrând că discuţia despre competitivitatea academică nu poate fi pusă în termenii existenţei unui model ideal sau universal de universitate, prof. dr. Vasile Işan propune în schimb, în urma unei analize comparative, conceptul de “universitate comprehensivă”. Acest tip de instituţie are drept caracteristici esenţiale concentrarea “talentelor”, resurse financiare abundente, politică liberală (prin autonomie deplină şi reglementări minimale), flexibilitate în angajarea personalului academic din toată lumea şi management strategic. Căile de acţiune pentru atingerea acestor standarde sunt fuziunile, dezvoltarea universităţilor deja existente (cele selectate cu potenţial competiiv) şi crearea de noi instituţii academice. Aplicabilitatea unui asemenea model de universitate în spaţiul românesc a fost şi ea prezentată de prof. dr. Vasile Işan; o ţară mică mediu dezvoltată nu poate susţine decât puţine universităţi competitive (5- 10% din total), ţările mici cu un număr relativ mare de universităţi competitive (Australia, Austria, Elveţia, Singapore, Hong Kong, Taiwan, Danemarca, Suedia, Belgia, Finlanda, Olanda, Israel, Irlanda şi Noua Zeelandă) sunt dezvoltate şi au o remarcabilă tradiţie academică proprie sau împrumutată (Hong-Kong, Singapore, Taiwan, Australia şi Noua Zeelandă), iar politica liberală şi concentrarea resurselor financiare sunt condiţii esenţiale pentru dezvoltarea universităţilor competitive.

Preşedintele Consorţiului „Universitaria”, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. dr. Ioan Talpoş a realizat o diagnoză a învăţământului superior, la toate nivelurile acestuia: cicluri de studii, cercetare, relaţii internaţionale, dezvoltarea capitalului uman, finanţarea învăţământului superior. Aplicând analiza SWOT, prof. dr. Ioan Talpoş a scos în evidenţă punctele tari şi punctele slabe ale fiecărui ciclu de studii; declararea misiunii, programele de studii, admiterea în programele de studii universitare, formele de organizare şi desfăşurare, examenul final, diploma de licenţă şi suplimentul de licenţă, cât şi evaluarea ARACIS a programelor de studii constituie elementele pe care le-a urmărit diagnoza învăţământului superior. Starea cercetării în România este un alt aspect fundamental diagnosticat, prof. dr. Ioan Talpoş identificând deficienţe grave ale sistemului: carenţele evidente în evaluarea proiectelor de cercetare de către instituţiile abilitate (CNCSIS, CNMP, ANCS etc), la toate etapele acesteia (evaluarea pe parcursul grantului - caracterul intern al comisiilor de evaluare, evaluarea post-grant - pierderea cercetătorilor performanţi etc). După această diagnoză complexă şi obiectivă, propunerile de îmbunătăţire urmează logica anterioară: crearea unui corp de experţi total independenţi de unităţile contractante, evaluarea propunerilor în maniera “blind” şi “evaluare triplă”, evaluarea pe parcursul desfăşurării proiectului trebuie să fie minimală şi „neinvazivă”, deschiderea sistemului de cercetare românesc către cercetătorii (români sau străini) din afara graniţelor, evaluarea activităţii de cercetare care să fie unitară la nivel naţional. Din punctul de vedere al dezvoltării capitalului uman, prof. dr. Ioan Talpoş aplică acelaşi model SWOT de analiză şi diagnosticare, considerând că sistemul universitar român trebuie să se alinieze celui european, prin contacte internaţionale şi colaborare, îndeosebi în cadrul programelor de masterat, cu universităţi şi institute de formare din străinătate, prin menţinerea unui sistem de echitate socială, prin existenţa locurilor finanţate de la buget, prin acordarea de burse de studii şi de facilităţi sociale (locuri în cămin, cantină, permise de călătorie), printr-un sistem de salarizare considerat atractiv la vârf (profesor universitar) şi decent la prima treaptă de intrare la nivelul societăţii româneşti şi program de lucru favorabil, îmbinarea activităţii didactice cu cea de cercetare sau implicare în proiecte solicitate de mediul de afaceri.

Rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. dr. Ioan Pânzaru a propus strategia de comunicare a Consorţiului “Universitaria”, în vederea realizării unei coeziuni interne interuniversitare. Prezentarea a debutat cu o analiză complexă a învăţământului superior, din punctul de vedere al raportului dintre acest sistem şi publicurile co-interesate: “Criza economică mondială, în care România a intrat şi din care va ieşi cu întîrziere, constituie un fundal agitat din care se desprind mai multe ameninţări: insecuritatea bugetară, schimbarea legislaţiei şi reorganizarea posibilă a universităţilor publice, compromiterea întregului sistem naţional al educaţiei, în ochii publicului, prin crearea unui sentiment de insatisfacţie.” Necesitatea existenţei unei gândiri educaţionale adaptate nivelului cognitiv al elevului, utilitatea unei culturi educaţionale de interacţiune între diversele niveluri ale sistemului de învăţământ superior şi promovarea unui model educaţional bazat pe democrație, libertate, autonomie şi responsabilitate constituie ingredientele esenţiale pentru un sistem de învăţământ superior competitiv şi coerent. Universităţile membre ale Consorţiului “Universitaria” îşi exprimă constant preocuparea pentru limitarea neajunsurilor şi “pentru asumarea misiunii de formare şi cercetare sub o formă mai entuziastă, mai îndrăzneaţă, mai orientată spre viitor.” În contextul instabil determinat de schimbări constante ale legislaţiei în vigoare, se pot proiecta două scenarii, conform prof. dr. Ioan Pânzaru. Scenariul pesimist se caracterizează printr-o relaţie de competitivitate neloială între universităţile publice şi cele private, în detrimentul primei categorii. Soluţia pentru un scenariu optimist este compatibilizarea guvernelor succesive cu dinamica europeană prin integrarea acestora în politicile sociale ale Uniunii Europene şi prin solicitarea consultanţei calificate din partea unor state europene care au obţinut performanţe deosebite în învăţămîntul superior, pentru reorganizarea acestui sector. Astfel, Consorţiul “Universitaria” îşi poate propune obiective clare: vizibilitatea naţională şi internaţională a universităţilor comprehensive cu tradiţie, elaborarea şi implementarea unei strategii comune, restructurarea internă cu scopul atingerii unei coerenţe instituţionale, întărirea mobilităţii a cadrelor didactice şi a studenţilor din universităţile membre ale Consorţiului. Pentru atingerea acestor obiective, prof. dr. Ioan Pânzaru a propus următoarele măsuri : aderarea Consorţiului la EUA, prioritizarea parteneriatelor din Consorţiu, aplicarea de politici comune în domeniul recrutării, internaţionalizării, şi formării resursei umane, lansarea în cooperare a unui master în domeniul managementului universitar şi a unuia în domeniul managementului calităţii, vizite de 2 săptămîni ale unor echipe de studenţi la facultăţile universităţilor membre, după modelul facultăţilor de filozofie şi al Hexagonului facultăţilor de drept.

Rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj, prof. dr. Andrei Marga a prezentat “Proiectul cadrului instituţional”, postulând necesitatea unui alt proiect de lege a educaţiei, cu schimbări fundamentale, în care răspunderea morală, culturală şi socială a instituţiei universitare constituie un principiu elementar de existenţă şi funcţionare a acesteia. În cazul învăţământului superior, este necesară o nouă optică, caracterizată prin obiectivitatea evaluării şi diversificarea criteriilor externe şi prin aplicarea a trei tipuri de reformă: reforma de recuperare (trecerea democratică la învăţământul plural, care s-a realizat, dovadă fiind acceptarea pachetului educaţiei la Uniunea Europeană), reforma de compatibilizare şi reforma de înfruntare a globalizării, acestea două anterioare nesuprapunându-se. Sistemul universitar este astăzi deficitar din cauza principiului egalitarismului care este contraproductiv; astfel, este de preferat ca universităţile să aibă o lege diferită de funcţionare. Consorţiul „Universitaria” consideră că orice proiect de lege vizând creşterea calităţii învăţământului superior din România implică imperativul diferenţierii şi ierarhizării prealabile a instituţiilor academice din România. Egalitarismul, ca viziune asupra învăţământului superior, şi soluţiile colectiviste, ca politică indistinctă privind universităţile, cronicizează precaritatea şi anulează şansele competitivităţii internaţionale. România are nevoie de reforme competente şi riguros gândite. În cadrul unei reforme serioase, sistemul universitar ar trebui redimensionat (la un efectiv mai mic de universităţi, cu mai mulţi studenţi, fiecare în medie), ar trebui să se treacă la reorganizarea pe departamente, la simplificarea reţelei de consilii care asistă ministerul, la bugete multianuale, la combinarea angajării definitive de posturi didactice cu angajarea pe perioade determinate, la revizuirea completă a sistemului de pensionare a specialiştilor de vârf, la aplicarea Declaraţiei de la Bologna pentru a face mai competitive universităţile, la reaşezarea echitabilă a universitarilor în ierarhia salarizării. În viziunea profesorului dr. Andrei Marga, Consorţiul “Universitaria” trebuie să se poziţioneze ca un pol de excelenţă şi ca un for de discuţii şi dezbateri pe temele de actualitate ale învăţământului universitar.

Actualele tendinţe în domeniul finanţării educaţiei merg în sensul invers creşterii contribuţiei învăţământului superior la dezvoltarea României, fiind contraproductive. Consorţiul îşi propune o strategie comună de mobilitate a cadrelor didactice şi studenţilor, standarde de calitate şi colaborări, cu scopul de a constitui un pol de excelenţă în învăţământul românesc. În cadrul reuniunii, au avut loc primele contacte între conducerea Consorţiului şi aceea a Asociaţiei Alianţa Colegiilor Centenare, obiectivul fiind îmbunătăţirea gestiunii capitalului uman şi corelarea bunelor practici între învăţământul preuniversitar şi cel universitar.

Consorţiul „Universitaria” s-a pronunţat pentru respectarea dreptului de iniţiativă legislativă al ministrului de resort şi pentru legislaţie adoptată prin mecanismele normale ale democraţiei. Asumarea răspunderii guvernamentale pe legea educaţiei este neavenită şi ineficientă. Raţional este ca universităţile să fie consultate înainte de propunerea unei legislaţii.

Universităţile din Consorţiul „Universitaria” îşi declară disponibilitatea de cooperare eficace pentru a asigura competitivitatea sistemului universitar din România.