In conformitate cu prevederile Legii invatamantului nr. 84 / 1995, republicata, cu completarile si modificarile ulterioare, cu prevederile Legii nr. 288 / 2004 privind organizarea ciclurilor universitare de studii si ale Hotararii de guvern nr. 567 / 2005 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat, in cadrul Universitatii din Bucuresti, Scoala doctorala de lingvistica “Limbi si identitati culturale" se prezinta ca o structura institutionala, aflata in subordinea Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, care reuneste toti conducatorii de doctorat ai acestei facultati abilitati sa conduca teze in domeniul Ştiinţe umaniste - Filologie, specializarile: Limba araba, Limba engleza, Limba franceza, Limba germana, Limba italiana, Limba maghiara, Limbi slave Limba spaniola.
La nivelul Scolii doctorale, organizarea si desfasurarea intregii activitati de pregatire doctorala este asigurata de Consiliul ei Stiintific. Gestionarea activitatilor curente este asigurata de un birou executiv, format din 3 membri si un director alesi din randul profesorilor care alcatuiesc acest Consiliu Stiintific.
Scoala doctorala, care are o orientare moderna, de tip pluridisciplinar si transdisciplinar, isi propune sa asigure pregatirea doctoranzilor in vederea elaborarii unor teze cu o tematica racordata la preocuparile stiintifice ale cercetarii europene din domeniul stiintelor limbajului, si care sa se situeze la un nivel stiintific comparabil cu cel al studiilor de acest gen redactate si sustinute in oricare dintre marile universitati ale Europei de azi.
Scoala doctorala are drept obiective prioritare: canalizarea cercetarilor individuale spre temele majore abordate azi pe plan international in domenlul nostru de specialitate, realizarea unor puternice colective de cercetare, care sa contribuie la asezarea muncii stiintifice a comunitatii noastre academice pe o pozitie cat mai inalta si implicit la recunoasterea internationala a rezultatelor sale celor mai valoroase.
Durata ciclului de studii universitare de doctorat este de 3 ani: un an (2 semestre) de studii universitare avansate si doi ani ‑ program de cercetare stiintifica.
Universitatea din Bucuresti poate intra in relatii de parteneriat cu institutii de invatamant si cercetare din tara si din strainatate. Relatiile de parteneriat se organizeaza sub forma consortiilor de studii doctorale. Consortiile de studii doctorale se initiaza si se organizeaza la nivelul Scolii doctorale, pe baza unui Regulament aprobat de Senatul Universitatii. Crearea consortiilor se valideaza tot de catre Senatul Universitatii.
1.Cursantii Scolii doctorale sunt admisi pe baza unui colocviu organizat anual - de regula in luna septembrie ‑, care se desfasoara in doua etape si a carui medie minima de acceptare este 7 (nota 7 fiind totodata nota minima de admitere in fiecare din cele 2 etape). Fiecare proba are deci un caracter eliminatoriu. (Pentru structura colocviului, a se vedea Regulamentul de admitere la Scoala doctorala « Limbi si identitati culturale », care este afisat de Secretariat in fiecare an, cu cel putin trei luni inaintea colocviului.)
2.Cursantii declarati admisi dupa sustinerea celor doua etape pot face parte dintr‑una din urmatoarele categorii :
‑cursuri de zi (cu frecventa) ‑ locuri subventionate de la buget. Dintre cursantii declarati admisi la aceasta forma, cei care au obtinut notele cele mai mari pot primi, la solicitarea personala si in limita numarului de burse atribuit(e) anual Scolii doctorale de catre Universitatea din Bucuresti, o bursa de doctorat reprezentand o indemnizatie egala cu salariul brut de asistent de cercetare .
Cei care nu primesc bursa dar sunt declarati admisi pe locurile subventionate de la buget vor fi scutiti de platirea taxei de studii, a carei valoare este stabilita anual la nivelul Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, cu acordul conducerii Universitatii din Bucuresti ;
‑cursuri de zi (cu frecventa) ‑ locuri nesubventionate de la buget. Acesti cursanti provin din randurile celor care au candidat pentru locurile bugetate, au parcurs ambele etape ale colocviului de admitere si nu au reusit sa se incadreze in numarul‑limita stabilit de Universitate pentru respectiva categorie, dar au obtinut media minima 7 ; ei vor plati taxa de studii mentionata ;
‑cursuri fara frecventa cu taxa. In aceasta categorie intra cursantii care au optat inca de la inscriere pentru aceasta forma, au sustinut ambele probe ale colocviului si au obtinut cel putin media generala 7, respectiv cursantii care au fost declarati admisi la forma cu freceventa cu taxa dar care, din diverse motive, renunta la primul lor statut.
Scoala doctorala isi rezerva dreptul de a solicita Rectoratului Universitatii scutirea de taxa pentru cursantii declarati admisi la forma cu frecventa cu taxa care sunt angajatii Facultatii de Limbi si Literaturi Straine; pentru angajatii altor facultati ale Universitatii din Bucuresti se poate prevedea solutia acoperirii cuantumului taxei pe care ar urma sa o plateasca respectivii cursanti de catre facultatile angajatoare din fonduri proprii.
3.Bursa de doctorat se acorda din veniturile Universitatii din Bucuresti si exclude existenta altei surse de venituri pentru cursantii bursieri, cum ar fi ocuparea unui post intr‑o alta institutie de stat sau particulara. Bursa de doctorat se acorda fie pe intreaga perioada a ciclului de studii universitare de doctorat, fie pe una dintre componentele acestui ciclu. Bursa se suspenda pe perioadele de intrerupere a studiilor doctorale si nu se acorda pe perioadele de prelungire a acestora, aprobate conform dispozitiilor legale in vigoare. Doctorandul exmatriculat din ciclul de studii doctorale pierde calitatea de doctorand si, in mod automat, pierde si dreptul la bursa.
Doctorandul la forma de invatamant cu frecventa care obtine bursa, beneficiaza de recunoasterea vechimii in munca, de alte drepturi – asumand insa si anumite obligatii – ce revin salariatului obisnuit al Universitatii din Bucuresti, precum si de dreptul de a desfasura activitati didactice prin cumul sau prin plata cu ora, potrivit contractului de studii de doctorat.
Un doctorand in regim de subventie si cu bursa are obligatia sa presteze, saptamanal, in contul bursei de doctorat, 2‑6 ore de seminar.
Doctoranzii in regim de subventie, fara bursa, trebuie sa presteze 2-4 ore de seminar / saptamana, in regim de plata cu ora, numai la solicitarea facultatii.
Totalul orelor de seminar prestate saptamanal, pentru aceste categorii de doctoranzi, nu trebuie sa depaseasca 8 ore.
Contributiile datorate, potrivit legii, la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sanatate si cele pentru accidente de munca si boli profesionale pentru doctoranzii la forma de invatamant cu frecventa care obtin bursa pot fi platite lunar de catre Universitatea din Bucuresti, baza de calcul a acestor contributii reprezentand‑o cuantumul bursei.
4.Cursantii de la forma cursuri de zi (cu frecventa), in primul rand bursierii si cei fara taxa, sunt obligati sa urmeze cu regularitate cursurile Scolii doctorale si sa participe la cat mai multe dintre activitatile complementare organizate semestrial de Scoala doctorala.
5.Toti cursantii Scolii doctorale, indiferent de forma la care au fost admisi, sunt obligati sa se prezinte la formele de verificare (examene, colocvii, verificari) precum si la orele de tutorial prevazute in planul de invatamant al perioadei de studii universitare avansate (anul I, 2 semestre). Nota minima de promovare a fiecarei forme de verificare prevazute in acest plan ‑ procedura care asigura obtinerea creditelor obligatorii: 30 pentru fiecare semestru, 60 pentru intregul an I ‑ este 7.
Nu exista posibilitatea de a fi declarat « restantier », deci de a repeta, intr‑o alta sesiune, examenul / examenele la care cursantii au obtinut note mai mici decat nota minima prevazuta: 7.
6.La sfarsitul anului universitar, toti cursantii care nu au promovat un examen / mai multe examene sau colocvii prevazute in planul de invatamant vor fi declarati exmatriculati si vor pierde statutul de doctorand al Scolii doctorale (precum si dreptunile / obligatiile aferente). Ei vor putea recapata acest statut numai prezentandu‑se la un nou colocviu de admitere in anul / anii urmatori.
7.Cursantii care au obtinut, la sfarsitul anulul I de studii universitare avansate, numarul de credite prevazut in planul de invatamant (adica 60 de credite) intra in etapa a doua a studiilor universitare de doctorat: programul de cercetare stiintifica – dobandind statutul de asistent de cercetare ‑, dupa sustinerea cu succes a unui nou proiect de cercetare stiintifica.
8.Pe durata primului an de studii universitare de doctorat, fiecare cursant va fi monitorizat si indrumat de catre un tutore. Planul de invatamant al Scolii doctorale prevede cate 2 ore / saptamana pentru aceasta activitate de indrumare pe care tutorele o desfasoara in beneficiul doctoranzilor alocati.
9.Tema proiectului de cercetare stiintifica se stabileste de catre conducatorul de doctorat (tutorele) ales de cursant, cu care acesta a mentinut un contact profesional-stiintific permanent. Tema aleasa se coreleaza cu programul de pregatire universitara avansata, cu domeniul de expertiza al conducatorului de doctorat si cu strategia de cercetare stiintifica a Scolii doctorale.
Comisia de examinare a proiectulul de cercetare stiintifica este formata din conducatorul de doctorat, in calitate de presedinte, si din cel putin alti doi specialisti afiliati Scolii doctorale.
Rezultatele evaluarii se exprima printr‑unul din urmatoarele calificative : « Foarte bine », « Bine », «Satisfacator», « Nesatisfacator ». Primele trei calificative permit promovarea directa a doctorandului in programul de cercetare stiintifica. Daca primeste ultimul calificativ, doctorandul prezinta un nou proiect. Daca si la a doua sustinere a proiectului de promovare in programul de cercetare stiintifica calificativul este doar « Satisfacator » sau chiar « Nesatisfacator », doctorandul este exmatriculat din programul de studii universitare de doctorat. In acest caz, el primeste un certificat de absolvire a programului de pregatire universitara avansata.
10.Programul de cercetare incepe dupa aprobarea proiectului de catre Consiliul Stiintific al Scolii doctorale. Din acest moment, el devine tema pentru realizarea tezei de doctorat.
11.Rezultatele intermediare ale programului de cercetare sunt prezentate de doctorand in cadrul Scolii doctorale, sub forma unor rapoarte stiintifice. Consiliul Stiintific al Scolii doctorale stabileste ‑ la propunerea conducatorului stiintific ‑ numarul, frecventa si cerintele stiintifice minimale ale rapoartelor intermediare de cercetare stiintifica.
12.Monitorizarea si evaluarea doctorandului pe durata programului de cercetare stiintifica se efectueaza prin:
‑evaluarea unui numar de 3‑4 rapoarte intermediare de cereetare de catre conducatorul de doctorat;
‑evaluarea unui numar de 1‑2 rapoarte intermediare de cercetare in Catedra sau in colectivul stiintific in vederea valorificarii lor prin publicare, includere intr‑un proiect mai larg de cercetare al colectivului etc.
Programul de cercetare stiintifica se finalizeaza prin sustinerea publica a tezei de doctorat.
13.Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela internationala. In acest caz, doctorandul isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din România si a unui conducator de doctorat din alta tara, pe baza unui acord scris intre institutiile organizatoare implicate. Institutia organizatoare de studii universitare de doctorat care inmatriculeaza initial doctorandul are rolul principal, iar institutia partenera are rolul de cotutela. Se prevede recunoasterea reciproca a titlului stiintific de doctor de catre autoritatile de resort din cele doua tari, pe baza competentelor acestora si in conformitate cu prevederile legale din fiecare tara.
