Căutare
Generic filters
Exact matches only
Filter by Custom Post Type

Pentru prima dată în istoria post-decembristă, Ministerul Educației Naționale penalizează fără temei Universitatea din București. Niciodată până acum meritele Universității din București, locul ei între universitățile de elită ale României, valoarea profesorilor, a studenților și a absolvenților ei, nu au fost negate. Niciodată locurile studenților Universității nu au fost diminuate în mod arbitrar, fără criterii transparente. Este fără precedent că aceste lucruri se întâmplă astăzi și este de neacceptat ca Universității din București să i se reproșeze că nu ar merita un grad ridicat de încredere.

Cele de mai sus sunt demonstrate de faptul că Ministerul Educației Naționale nu a prezentat niciun fel de criterii obiective de repartizare a cifrei de școlarizare către universități și, mai mult, a înlocuit în mod abuziv membrii CNSPIS, consiliu care, la solicitarea Ministerului, a elaborat o propunere echilibrată de metodologie de alocare a cifrei de școlarizare, propunere care a fost în consultare publică în decembrie 2017 – ianuarie 2018.

Comunitatea academică a Universității din București consideră că alocarea pe instituții de învățământ superior a cifrei de școlarizare aprobate la nivel național prin H.G. nr.131/2018 trebuie făcută pe criterii privind:

  • Numărul și valoarea candidaților la programele de studii, care reflectă cererea pe piața educațională a programelor unei universități;
  • Valoarea cadrelor didactice, măsurată prin rezultatele științifice recunoscute național și internațional;
  • Gradul de inserție pe piața muncii a absolvenților universității;
  • Valoarea globală a universității, așa cum se regăsește în clasamentele internaționale.

În oricare dintre categoriile de criterii enumerate mai sus, criterii care au, cu adevărat, un caracter obiectiv, Universitatea din București este pe primele locuri la nivel național, alături de prestigioșii parteneri din Consorțiul Universitaria care, de asemenea, au fost sancționați în mod abuziv.

În ultimii ani universitari, numărul de candidați la programele de licență, master și doctorat ale Universității din București a fost constant unul mare, la toate cele trei cicluri de studii universitare. Astfel, în 2015, pe 9.657 de locuri pentru studii universitare de licenţă (4.460 locuri finanţate de la buget şi 5.197 locuri cu taxă) au candidat 22.689 de absolvenți de liceu. Pentru 2016, s-au înscris la studii de licenţă 21.286 de candidați pe 9.546 de locuri (4.410 locuri finanţate şi 5.136 cu taxă). Universitatea din Bucureşti a fost şi în 2017 în topul opțiunilor candidaţilor la studii de licenţă: un  număr de 21.775 candidaţi s-au înscris pe 4.310 locuri finanţate de la buget şi 5.310 locuri cu taxă. Numărul candidaților la toate cele trei cicluri de studii universitare este, de asemenea impresionant: 27.749 în anul 2015, 26.921 în 2016, 27.380 în anul 2017. Toate locurile bugetate au fost ocupate și au fost atrași și mulți studenți cu taxă, în condițiile în care cerințele concursului de admitere sunt menținute la standarde înalte, la multe facultăți selecția făcându-se pe bază de examen scris.

Cadrele didactice ale Universității din București sunt recunoscute pentru performanțele științifice de excepție, atestate prin colaborări la proiecte și publicații internaționale de specialitate și încununate adesea cu premii și distincții prestigioase.

Inserția pe piața muncii a absolvenților Universității din București este de 71% la finalizarea programelor de master și de 90% la 8 luni de la absolvire.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește clasamentele internaționale, Universitatea din București se plasează printre primele universități românești și, în multe cazuri, chiar pe primul loc. În QS World University Rankings 2018, de exemplu, Universitatea din București ocupă primul loc la nivel național, fiind poziționată în tranșa 701-750 pe plan mondial.

În aceste condiții, Senatul UB consideră că afirmația ministrului Educației Naţionale, potrivit căreia Universitatea din București nu trebuia să primească de la ARACIS grad ridicat de încredere, a afectat grav demnitatea comunității noastre universitare. Ne așteptăm ca domnul ministru să facă un gest de onoare şi să îşi ceară scuze public celor pe care i-a jignit.

Senatul UB consideră, totodată, profund injustă decizia de reducere drastică a locurilor atribuite instituției de învățământ superior pe care o reprezintă – cu 60 la licență, 335 la master și 59 la doctorat – decizie ce se va răsfrânge, în primul rând, asupra drepturilor studenților de a urma în regim de gratuitate programele pe care le doresc – și solicită

anularea imediată a repartizării locurilor bugetate propuse de Ministerul Educației Naționale și revenirea la repartizarea din anul universitar anterior, până la elaborarea și implementarea unor criterii juste și transparente.

În același sens, Senatul UB susține și o serie de alte măsuri menite să asigure o distribuire judicioasă a locurilor bugetate în învățământul superior românesc:

  1. Asigurarea transparenței în ce privește formula de calcul și a datelor primare furnizate de toate universitățile, pentru toți indicatorii pe baza cărora s-a făcut finanțarea publică a învățământului superior din România.
  2. Abrogarea OMEN nr. 3.330 din 14.03.2018, privind aprobarea Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS).
  3. Abrogarea OMEN nr. 5.376 din 19.10.2017, privind aprobarea domeniilor și specializărilor / programelor de studii universitare corelate cu sectoarele economice cu potențial de creștere în România, deoarece nu este fundamentat științific și nu a ținut cont de observațiile întemeiate ale universităților.
  4. Elaborarea, pe baze științifice, și publicarea unui raport anual privind angajabilitatea absolvenților fiecărei universități la absolvire, la 1 an și la 2 ani după absolvirea fiecărei promoții. Elaborarea acestor documente să se facă pe baza datelor cuprinse în REVISAL privind contractele de muncă, cu datele de identificare ale absolvenților din RMU sau în evidenţele organizaţiilor naţionale ale profesiilor liberale.
  5. Începerea de urgență a procesului de evaluare a școlilor doctorale, amânat nejustificat de atâția ani și asigurarea unei evaluări internaționale, neafectate de interese neacademice.
  6. Depolitizarea managementului universităților, prin interzicerea exercitării unor funcții politice sau a demnității de parlamentar pentru rectori și președinții de senate universitare, pe perioada exercitării acestor funcții.

În calitate de reprezentant al comunității universitare, Senatul UB împuternicește conducerea executivă a instituției ca, în cazul nerezolvării solicitărilor de mai sus, să recurgă la măsurile care se impun, inclusiv pe cale juridică.

Preşedintele Senatului Universităţii din Bucureşti,
Prof. univ. dr. Marian Preda

Share This