Căutare
Generic filters
Exact matches only
Filter by Custom Post Type

Proiectul Analiza longitudinală a rețelelor de coautorat și a citarilor din mediul academic / Longitudinal analysis of coauthorship networks and citations in academia (iCoNiC), finanțat de UEFISCDI (cod: PN-III-P1-1.1-TE-2016-0362), este implementat de Grupul de Cercetare a Grafurilor și a Rețelelor Sociale – GraphNets, din cadrul Institutului de Cercetări al Universității din București, în perioada 2018-2020. Echipa proiectului, coordonată de Conf. Univ. Dr. Marian – Gabriel Hâncean, este una multidisciplinară, reunind specialiști în sociologie, matematică, filosofie și informatică. Din echipa de proiect fac parte, printre alţii: Conf. Univ. Dr. Traian Florin Șerbănuță, Lect. Univ. Dr. Constantin Vică, Drd. Iulian Oană, Drd. Bianca Elena Mihăilă, Drd. Adelina Alexandra Stoica și Oana Ungureanu.

Din punct de vedere științific, proiectul iCoNiC este situat în centrul unui flux de cercetare interdisciplinar în sociologia științei: aplicarea gândirii sociologice și a analizei longitudinale a rețelelor sociale la studiul sistemelor de producție a cunoașterii științifice.

Din perspectivă socio-economică și culturală, proiectul contribuie la eforturile Spațiului European de Cercetare (ERA) de a elabora și formula politici științifice pentru a încuraja eficient cooperarea transnațională și transfrontalieră în spațiul Uniunii Europene. În plus, este de așteptat ca analiza să multiplice cunoștințele privind sub-performanța cercetătorilor din estul Europei, prin comparație cu Europa de Vest. Acesta ar putea fi un efort de cercetare relevant, deoarece, spre exemplu, universitățile din Europa de Est, ca organizații de producere a cunoașterii științifice, au primit o atenție marginală în literatura academică.

Cum a apărut proiectul?

Ideea proiectul iCoNiC a plecat de la articolul Homophily in coauthorship networks of East European sociologists, publicat în 2016, de către Marian-Gabriel Hâncean și Matjaž Perc, în revista Scientific Reports – Nature și premiat anul acesta pentru cea mai prestigioasă publicație, domeniul Științe Sociale, în cadrul primei Gale a Premiilor Senatului, de către Universitatea din București.

Articolul analizează structurile de coautorat din perspectiva efectelor de selecție socială (homofilia, i.e. proces care explică tendința unei persoane de a prefera să interacționeze cu alte persoane pe care le percepe ca fiind similare în virtutea anumitor caracteristici). De exemplu, tendința sistematică a oamenilor de știință cu reputație înaltă de a colabora.

În cadrul studiului, autorii, Hâncean și Perc, au constatat că cercetătorii vizibili din punct de vedere al citărilor tind să aibă în rețeaua personală de coautorat alți cercetători similari ca vizibilitate. Pe scurt, cei buni preferă să scrie cu cei buni, iar cei care sunt mai puțini vizibili scriu cu alții mai puțin vizibili. Apare astfel un efect de selecție la nivelul oamenilor de știință care ilustrează preferinţa de a scrie cu cineva similar ca vizibilitate sau impact ştiinţific. Prin consecinţă, se oferă suport empiric pentru ideea conform căreia coautoratul nu este întâmplător, ci pare a fi rezultatul unor mecanisme de selecţie socială sau clusterizare. În lucrarea lor, autorii au ţinut sub control variable de tip atribut precum naţionalitatea, sexul etc.

În mod specific, în analiza reţelelor de coautorat ale sociologilor care își desfășoară activitatea în departamentele universitare din România, Slovenia și Polonia s-a identificat un mix de efecte de reţea. Pe de o parte, a fost identificat efectul social de selecţie de tip homofilie, iar pe de altă parte, efectul Matei (i.e. Matthew effect – bogații devin și mai bogați). Aplicat în știință, efectul Matei ilustrează tendința cercetătorilor, dintr-un domeniu, a de a căuta să scrie împreună cu alți cercetători care sunt mai vizibili. Altfel spus, dacă un om de știință, în domeniul său de cercetare, ar avea posibilitatea să aleagă cu cine să scrie, acesta va tinde să prefere mai degrabă un cercetător care este mai vizibil (i.e. are mai multe citări). Această alegere poate fi explicată prin faptul că asocierea prin coautorat cu cercetători mai vizibili conduce la o creștere a impactului științific. Acest impact este contorizat obiectiv în numărul de citări, adică cercetătorii care au multe citări sunt mult mai vizibili în comunitatea academică.

În urma analizei care a demonstrat coexistența homofiliei și a efectului Matei în domeniul sociologiei (din România, Slovenia și Polonia), dar și din cauza lipsei studiilor complexe care să explice modul în care efectele de selecție acționează pe întreg parcursul carierelor academice, în diverse domenii (nu doar sociologie) a luat naștere proiectul iCoNiC.

Ce își propune proiectul să realizeze?

Proiectul iCoNiC are ca scop analiza longitudinală a modului în care se acumulează citările, prin examinarea efectelor rețelelor de coautorat. Specific, proiectul investighează efectul structurilor de coautorat asupra vizibilității oameniilor de știință din diverse domenii de cercetare și țări ale Uniunii Europene. Pe lângă examinarea efectelor de rețea (homofilie, efect Matei etc.), proiectul urmărește să descrie și să investigheze forma și compoziția reţelelor de colaborare ştiinţifică într-o perspectivă de analiză dinamică (longitudinală). Pentru acest lucru, modelarea statistică va avea în vedere, printre altele, particularitățile domeniilor de cercetare, aranjamentele instituționale naționale, variația citărilor pe care un cercetător individual le prezintă într-o anumită perioadă de timp, modelele de coautorat etc.

Rezultatele ştiinţifice aşteptate ale proiectului sunt variate. Printre acestea, putem evidenţia impactul structurilor colaborative asupra distribuției citărilor cercetătorilor din cadrul universității, cum ar fi prestigiul academic în domeniu. De asemenea, reliefarea variaţiei modelelor de coautorat în funcție de domeniile de cercetare și ţară, sau indicatori pentru comportamente strategice ale oamenilor de ştiinţă în dezvoltarea de relaţii de colaborare. Proiectul urmăreşte de asemenea să furnizeze rezultate legate de gestionarea unor provocărilor etice cunoscute în literatură prin fenomene precum autoratul onorific, autoratul fantomă, publicarea duplicată și redundantă, conflictul de interese etc.

Datele vor fi culese într-o manieră automatizată de la nivelul a zece domenii (biologie şi agricultură, ştiinţe sociale, medicină, farmacie, inginerie, ştiinţa calculatoarelor, fizică şi astronomie, economie şi econometrie, chimie) şi de la nivelul unor sub-populaţii de oameni de ştiinţă din zece ţări ale Uniunii Europene (Olanda, Spania, Marea Britanie, Germania, Franţa, România, Slovenia, Suedia, Polonia şi Italia).

De ce este important să analizăm aceste aspecte?

Sistemele de producţie a cunoașterii din Europa de Est au fost puțin investigate, poate pentru că acestea nu sunt atât de competitive precum cele din Occident. Diferența dintre vest și est în ceea ce privește cercetarea și inovarea este subliniată și de rapoartele Comisiei Europene, țările est-europene, printre care și România, ocupând ultimele locuri în privința progresului înregistrat în ultimii ani. Acesta este un motiv care ne determină să ne întrebăm ce se întâmplă la aşa-zisa periferie a sistemului internațional de producere a cunoașterii.

Proiectul iCoNiC analizează specific rețelele de coautorat și modul în care cercetarea este produsă la nivel european, nu doar în țările din avangarda științei, ci și în țările cu rezultate mediocre. În felul acesta, este de aşteptat să se observe regularități şi discrepanțe la nivelul mecanismelor care stau la baza producerii cunoașterii și, în același timp, să crească nivelul de înţelegere a acestor mecanisme. Aceste informații sunt de interes pentru România, dar și pentru Universitatea din București, pentru că ele pot conduce la dezvoltarea unor strategii viabile pentru îmbunătățirea colaborării ştiinţifice şi creşterea vizibilităţii cercetării naţionale.

Pe de altă parte, rezultatele proiectului oferă informații utile pentru formularea de politici publice cu  privire la finanțarea cercetării, politici publice elaborate nu doar de autoritățile românești, ci și de autorități publice din alte state europene. Elaborarea de strategii naţionale de finanţare poate fi întemeiată pe înţelegerea modului în care oamenii de ştiinţă dintr-un domeniu de cercetare preferă să colaboreze. Spre exemplu, o strategie naţională ar putea alege să susțină și să stimuleze excelența definită prin volumul și calitatea citărilor. Adică, să aloce resursele pe criterii de performanţă, performanță înţeleasă ca impact ştiinţific. O altă strategie care ar putea fi adoptată ar fi să descurajeze efectele de homofilie din cercetarea realizată într-un domeniu, iar în acest sens, ar putea fi stimulată dezvoltarea de consorţii de grupuri de cercetare cu vizibilitate ştiinţifică diferită. Este de presupus că astfel de mecanisme ar contribui la eliminarea efectului de concentrare a resurselor în anumite locuri.

De asemenea, rezultatele proiectului iCoNiC pot fi utile și Comisiei Europene, care, prin diversele sale programe, susține cercetarea științifică. În acest moment, Comisia Europeană desfășoară programul Twinning, prin care încearcă să diminueze decalajele de producere a cunoașterii între țările din Europa de Est și țările din Europa de Vest.

Mai multe informații despre activitățile, obiectivele și metodele proiectul iCoNiC pot fi accesate aici.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Share This