Căutare
Generic filters
Exact matches only
Filter by Custom Post Type

Revista Romano-Arabica, editată de Centrul de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti, apare anual fără întrerupere din anul 2001, impunându-se la nivel internaţional ca una dintre publicaţiile de referinţă în domeniul studiilor de arabistică. Romano-Arabica şi-a dobândit acest loc în arabistica mondială prin calitatea materialelor publicate – în limbile arabă, franceză, engleză, germană – devenind un titlu obligatoriu în bibliografiile şi curicula universităţilor din Occident unde se studiază limba arabă.

În cadrul Premiilor Senatului Universităţii din Bucureşti, revista Romano-Arabica a primit premiul pentru cea mai bună revistă în domeniul științelor umaniste. Editorii revistei, prof. univ. dr. George Grigore și conf. univ. dr. Laura Sitaru își desfășoară activitatea la secția de limba arabă din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, iar în cele ce urmează, conf. univ. dr. Laura Sitaru ne va vorbi despre valoarea contribuțiilor internaționale în studiile de arabistică și islamologie, complexitatea lumii arabe, precum și despre rigoarea procesului editorial.

R.: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?

L.S.: Pentru Romano-Arabica a fost un bun moment de a se face cunoscută în rândul colegilor din UB, fiind o revistă care se adresează îndeobște unui public specializat în studii de arabistică şi islamologie, orientată către mediile academice europene şi occidentale, în sens larg, cu care avem o colaborare solidă.

R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

L.S.: O recunoaştere şi o cunoaştere, în egală măsură. Sunt convinsă că există multe iniţiative şi proiecte valoroase în universitatea noastră, dar, de multe ori, aflăm despre acestea întâmplător. Prin urmare, Senatul UB a făcut un pas absolut necesar aducând împreună oameni, idei şi proiecte din domenii atât de diverse.

R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

L.S.: Cred că avem foarte mare nevoie de conectare permanentă la cercetarea internaţională, ceea ce înseamnă, în primul rând, acces virtual şi fizic la producţia ştiinţifică de peste tot din lume, participarea la conferinţe, într-un cuvânt, înscrierea şi menţinerea noastră în marile reţele de idei.

R.: Ce recomandări aveți pentru viitoarea sesiune a Premiilor Senatului Universității din București?

L.S.: Sper ca această competiţie să continue şi să devină o tradiţie a Universităţii din Bucureşti, în condiţiile în care puţine lucruri bune sunt stabile şi se bucură de continuitate în lumea noastră academică.

R.: Povestiți-ne cum a luat ființă revista Romano-Arabica. Care a fost momentul decisiv în impunerea revistei la nivel internațional?

L.S.: Romano-Arabica, revistă editată de Centrul de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti, apare anual fără întrerupere începând cu 2001, ajungând anul acesta la cel de-al 18-lea număr. Numerele noastre sunt tematice şi încercăm, cu fiecare nouă apariţie, să ne menţinem în trendurile de cercetare ale domeniului, propunând mereu teme care sunt în atenţia arabiştilor din lume. Din 2001 până în 2008, revista a fost condusă de profesorii Nadia Anghelescu şi George Grigore, fiind de altfel perioada în care s-au conturat şi aşezat bazele științifice şi legăturile internaţionale ale publicaţiei. Decizia de a publica exclusiv în limbi străine, de a avea un board ştiinţific din care să facă parte colegi arabişti de mare renume din Occident şi ţările arabe au pus revista pe o traiectorie internaţională fără echivoc unde, din 2008 încoace, o menţinem cu multă muncă şi determinare.

R.: Care sunt temele vizate de planul editorial al revistei și cui se adresează această revistă?

L.S.: Spuneam şi mai sus, temele pe care le propunem sunt în acord cu direcţiile de cercetare ale domeniului, încercând astfel să aducem în paginile noastre contribuţii internaţionale valoroase. De pildă, numărul din 2018 intitulat Geographies of Arab and Muslim Identity through the Eyes of Travelers este rezultatul unei conferinţe internaţionale pe care am organizat-o la Bucureşti în septembrie 2017 şi care a adus laolaltă peste 40 de arabişti din universităţi arabe şi occidentale. Selecţia lucrărilor prezentate şi dezbătute în conferinţă a alcătuit numărul din 2018. Pentru anul 2019, am lansat deja call-ul, iar tema propusă este Trends and Developments in Today’s Arabic.

Mica echipă care lucrează la editarea revistei şi pe care vreau să o menţionez aici – profesor dr. George Grigore (editor), conf. dr. Laura Sitaru (editor), lector dr. Ovidiu Pietrăreanu (editor asociat) şi dr. Gabriel Biţună (editor asociat) – a făcut eforturi, de cele mai multe ori personale, să includă Romano-Arabica nu numai în bazele de date internaţionale, dar şi în colecţiile marilor biblioteci ale lumii. Nu avem încă, din păcate, o pagină a revistei pe site-ul universităţii, ceea ce este un punct în minus în toate evaluările, de aceea ne-am creat o pagină pe site-ul academia.eduhttps://unibuc.academia.edu/RomanoArabicaJournal  unde sunt accesibile în format electronic toate cele 18 numere ale revistei. După numărul de accesări, aş zice să suntem foarte citiţi, dar şi citaţi. De asemenea, materialele publicate în Romano-Arabica constituie, de cele mai multe ori, bibliografie pentru cursurile noastre, dar şi ale colegilor din universităţile străine.

Fiecare număr are şi o secţiune dedicată recenzării celor mai noi lucrări apărute în domeniu şi, de ceva timp, am început să primim propuneri de recenzare de la edituri importante, cum ar fi Brill. De curând, Romano-Arabica a fost evaluată de către Agenzia nazionale di valutazione del sistema universitario e della ricerca d’Italia (ANVUR) primind calificativul Classe A pentru domeniul Scienze dell’antichita’, filologico-letterarie e storico-artistiche : settore N1 – culture del Vicino Oriente Antico, del Medio Oriente e dell’Africa (Classe A riconosciuta).

R.: Aportul științific al autorilor în edițiile publicate ale revistei este unul considerabil. Ce le recomandați aspiranților pentru a îndeplini criteriile de publicare?

L.S.: Avem reguli şi norme de publicare pe care le respectăm şi de la care nu facem niciodată rabat. Totodată, un sistem de blind peer review care ne permite o selecţie riguroasă a articolelor care ne sunt propuse spre publicare. Respingem materialele care nu sunt conforme cu cerinţele noastre, în felul acesta ne putem menţine standardele şi aspiraţiile spre mai bine.

R.: Domeniul dvs. de expertiză este unul complex, dificil de abordat și diferit de tradițiile occidentale și românești. Ce v-a determinat să alegeți și să aprofundați acest domeniu?

L.S.: Pasiunea pentru o lume, am să evit să o numesc exotică, şi dorinţa de a şti şi a înţelege paradigme culturale diferite. Suntem mai orientali decât ne place să o recunoaştem, aceasta neînsemnând deloc o marcă negativă, iar confluența cu Orientul a creat aici, la noi, modele mentale şi socio-culturale care merită studiate. Apoi, lumea arabă este atât de amplă, nuanţată şi complexă, încât nici un specialist responsabil şi onest nu ar putea pretinde că o cunoaşte în profunzime. Este atât de mult loc pentru cercetare şi cunoaştere în acest spaţiu, încât te simţi copleşit de puţinul pe care îl faci.

R.: Civilizația arabo-islamică a fost și este înconjurată de controverse sociale și politice. În viziunea majorității societatea islamică este centrată pe masculinitate, sexul feminin este puternic defavorizat, iar gradul de libertate al femeilor și implicarea socială a acestora este în permanență un subiect de discuție. De asemenea, organizații teroriste internaționale asociate cu statul islamic au creat o imagine negativă asupra lumii arabe.  În acest context, care este impactul produs de publicațiile revistei în societatea actuală?

L.S: Subiecte precum libertatea femeilor sau lipsa acesteia, ca şi organizaţiile teroriste, nu fac obiectul tematicilor revistei noastre, care este o publicaţie eminamente filologică, decât tangenţial. Suntem, dacă vreţi, la adăpost de pasiunea dezbaterilor actuale, deseori forţate şi superflue, cel mai adesea prizoniere ale unor stereotipuri culturale. Noi, filologii, constatăm în schimb că avem o mulţime de voci feminine care se exprimă magistral prin intermediul textului literar care a scăpat de mult timp de tabuurile tematice, determinate de gen. De asemenea, încercăm să înţelegem toate condiţionările sociale şi să le explicăm atât studenţilor noştri, dar şi celor care citesc revista noastră. Traducem, deopotrivă literar şi cultural, cât putem de mult din literatura arabă, având convingerea fermă că astfel putem înlesni înţelegerea fără prejudecăţi a lumii arabe.

R.: Având în vedere expertiza dvs. și melanjul, în plin proces de desfășurare la nivel european, dintre civilizația occidentală și civilizația orientală, care credeți că vor fi perspectivele de evoluție a comunităților arabe în spațiul european?

L.S.: Este un subiect complex şi în evoluţie, dar şi nuanţat în abordare şi înţelegere de la o ţară europeană la alta. Ţările europene din vestul continentului au o tradiţie îndelungată în relaţia cu comunităţile arabe şi musulmane care vine din trecutul colonial al acestora, prin urmare ar trebui un întreg curs de istorie pentru a pune în contextul corect această discuţie. Cert este că nu putem face abstracţie de contextele naţionale, atât de particulare, atunci când aducem pe tapet discuţia despre comunităţile arabe, cel mai adesea de religie islamică, trăitoare în ţările europene. În Europa răsăriteană, ca şi în Balcani, dezbaterea ar trebui plasată în contextul istoriei regiunii, mai precis al relaţiei cu Imperiul Otoman, cel puţin pentru comunităţile de veche tradiţie (turco-tătarii dobrogeni etc.). Apoi, pentru comunităţile nou apărute în ultimii ani ai regimurilor comuniste şi în perioada de după căderea acestora, avem nevoie de o discuţie separată. Suntem în faţa unor categorii diferite de comunităţi pe care le particularizează atât momentul stabilirii în ţările europene, cât şi contextul şi motivaţia socio-istorică a acestei relocări. Programul de master Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi pe care îl organizăm împreună cu secţia de limbă turcă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine are în planul de învăţământ un curs care dezbate timp de un semestru acest complex subiect.

R.: În încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj organizatorilor.

L.S.: Vreau să felicit conducerea Senatului UB pentru această iniţiativă, cu speranţa sinceră că va da naştere unei competiţii sănătoase pentru recunoaşterea valorii.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Share This